Timpul.md

Cultură 25 Februarie 2010 | 19:52

(Im)Posibila educatie

Educatia este constiinta pentru schimbarea in mai bine si autodesavarsirea omului. Dar aceasta teza este valabila doar in cazul constientizarii identitatii lor de catre educatori si educati. In cazul in care un popor se tanguie ca strainel ca mine nu-i, acesta are o criza de constiinta, deci si educatia in aceasta situatie are alta misiune - aceea de a-i ajuta pe oameni sa-si re-obtina adevarata identitate. Iar cel care tresare cel mai tare la auzul acestui cantec este moldoveanul nostru, care se simte strain chiar si la el acasa, spre deosebire de rusi, de ex., care n-au fost auziti intonand cantece de instrainare. Or, moldovenii sufera profund de criza de identitate si de criza de proprietate.

Sunt prea multi consangeni de-ai nostri care nu-si pot da seama de identitatea lor etnica, lingvistica, istorica, sociala, culturala si confesionala, precum si de apartenenta lor la valorile legate de acestea, ca sa nu ne intrebam asupra specificului educatiei de la noi. Este adevarat ca majoritatea acestora isi datoreaza ratacirea de identitate regimului sovietic, dar disparitia lor naturala nu va rezolva problema atata timp cat va exista un electorat al comunistilor si un sistem paralel de invatamant, cu predare in limba rusa, care au produs si incurajeaza doctrina moldovenismului despre care se stie ca este opera KGB-ului.

Si daca ne gandim la amploarea si iscusinta cu care au fost distruse curriculumul si standardele educationale, elaborate in 1998-2000 pe principii ale invatamantului european, si inlocuite cu standarde si curricula aparent modernizate, dar in esenta reinstalate pe conceptul educational sovietic, suntem in drept sa presupunem ca KGB-ul n-a disparut, ci a fost doar reformat, oamenii lui continuand sa-si faca misiunea.

Vectorul de modernizare adevarata a invatamantului nostru raman a fi noile educatii. Acestea reprezinta conceptul modern de educatie, adica felul cum intelege lumea civilizata de azi sa-si educe copiii. Avand in vedere crizele de identitate si de proprietate ale moldovenilor, precum si faptul ca educatia lor se desfasoara intr-un mediu socio-politic si cultural-spiritual specific, ca si noi educatii specifice Republicii Moldova ar trebui recunoscute educatia pentru identitate si educatia pentru proprietate, prin care moldoveanul sa-si re-obtina constiinta adevaratei identitati si astfel sa se autodesavarseasca, caci numai autodesavarsirea iti ofera si un bilet pentru dainuirea in istorie.

Intemeierea educatiei pe conceptul de identitate a fost lansata inca de la prima publicare a Conceptiei invatamantului (1989). Dar pe capii invatamantului ii preocupa, nu fara a fi influentati politic si ”stiintific”, doar aspecte minore, invatamantul ca intreg mai ramanand o problema nici macar identificata, necum solutionata. Noile noastre educatii sunt deja indicate in Curriculumul de dirigentie, dar nu sunt recunoscute si ca domenii ale politicilor educationale.

Educatia, adica actiunea de desavarsire, nu cruta pe nimeni caci procesul de construire a identitatii dureaza intreaga viata. Chiar si pentru cei cu titluri stiintifice sau functii de stat, meritate sau nu prea. Chiar si pentru mine, un umil supus al doamnei Educatie, caci, daca totusi nu doar munca l-a creat pe om, cu siguranta ca munca il desavarseste in aceasta calitate.

Vlad Paslaru,
profesor universitar

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus