Timpul.md

Moldova 22 Februarie 2016 | 08:11

Cele nouă cerințe înaintate Guvernului Filip

Criza generată de furtul secolului, dar și inconsecvența guvernării precedente riscă să lase cetățenii Republicii Moldova fără salarii și pensii.  

Țara are nevoie urgent de prima tranșă a împrumutului oferit de către România pentru a putea ieși din situația complicată în care se află. Pentru a beneficia de acest ajutor, Guvernul Filip trebuie să îndeplinească o serie de condiții solicitate atât de omologul său român, cât și de Fondul Monetar Internațional.

Ultima vizită a delegației de experți din partea Fondului Monetar Internațional a avut loc în toamna anului trecut. În urma demisiei lui Dorin Drăguțanu, guvernatorul Băncii Naționale, FMI a refuzat să încheie un nou acord cu țara noastră. În aceste condiții de instabilitate, România s-a oferit să acorde Moldovei un împrumut de 150 de milioane de euro. Pentru a negocia un nou proiect de memorandum cu FMI, dar și pentru a primi prima tranșă a creditului românesc, proaspătul guvern de la Chișinău are de îndeplinit nouă cerințe. În cadrul acestei analize, ne propunem să vedem la ce etapă de implementare se află aceste obiective:

1. Guvernul Cioloș a cerut Guvernului Filip să pună pe prim-plan Agenda de Asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova. Marți, 9 februarie, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Petras Auštrevičius, a făcut mai multe declarații pe marginea acestei cerințe: „Agenda de Asociere este un plan excelent de reformare a Moldovei. Mesajul meu este să nu așteptați, ci să faceți cât mai multe. Noi (n.red. UE) așteptăm rezultate foarte concrete din partea coaliției. Așteptăm performanță, nu conversații”. Pe acest segment, Executivul a aprobat Planul Național de Armonizare a Legislației conform căruia 64 de acte UE urmează să fie transpuse în legislația națională.

2. O altă cerință a Guvernului român încurajează Moldova să inițieze un pachet legislativ pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Potrivit planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2015-2016, un astfel de pachet urmează a fi realizat, însă tocmai în trimestrul IV. Abia în lunile octombrie-decembrie 2016, guvernul Filip intenționează să dezvolte zone economice libere, parcuri științifico-tehnologice, incubatoare de afaceri și de inovare. Tot în acea perioadă se va implementa programul de instruire continuă pentru antreprenori și se va simplifica procedura de înregistrare a unei afaceri. Dacă pachetul legislativ nu va fi inițiat mai devreme, aceasta ar putea tărăgăna substanțial prima tranșă de 60 de milioane de euro din partea României.

3. Partenerii de dezvoltare a Moldovei solicită să fie analizate vulnerabilitățile din sistemul bancar și ulterior, să fie corectate. Apelând la același plan de acțiuni al Guvernului Filip, observăm că armonizarea și îmbunătățirea legislației în domeniul financiar-bancar este prevăzută pentru același sfârșit al anului 2016. Deocamdată, în acest sector, se desfășoară cea de-a doua etapă a investigării „fraudei secolului” în Moldova, realizată de consorțiul firmelor Kroll și Steptoe & Johnson. Dorin Drăguțanu a promis că în viitorul apropiat Banca Națională va prezenta mai multe informații despre mersul anchetei. Cum a anunțat guvernatorul, compania trebuie să identifice persoanele care au controlat băncile, cele care au organizat și au implementat fraudele și cei care au beneficiat de pe urma acestora.

4. Pentru a putea negocia un nou acord, FMI a cerut Republicii Moldova să lichideze Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În august 2015, în urma ședinței Consiliului de Stabilitate Financiară, s-a decis lichidarea celor trei bănci, iar în octombrie al anului trecut, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei a hotărât să retragă licențele de desfășurare a activităților financiare ale acestora.

5. O altă exigență a partenerilor externi o constituie numirea guvernatorului Băncii Naționale printr-un proces transparent și credibil. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat în acest sens că „noile candidaturi sunt deja identificate și vor fi făcute public în timpul apropiat, în cea de a doua jumătate a lunii februarie sau la începutul lunii martie”. Deși și-a dat demisia, Dorin Drăguțanu rămâne guvernatorul Băncii Naționale cu funcții depline până Parlamentul va accepta cererea de demisie a acestuia, asta deoarece legislația din Republica Moldova nu prevede un guvernator interimar, demisionar sau în exercițiu.

6. Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie este o altă măsură concretă înaintată de premierul român. În această direcție, pe 2 februarie curent, Executivul a aprobat un set de proiecte de legi cu privire la integritate. Este vorba de Legea privind declararea averii și intereselor personale și Legea privind Centrul Național de Integritate. Proiectele urmează să fie adoptate de Parlament. Reforma Procuraturii, menționată printre principalele restanțe ale țării de către Centrul Analitic „Expert-grup”, urmează a fi implementată în trimestrul III și IV, conform planului Guvernului Filip. În cel de-al treilea trimestru, va avea loc instruirea mecanismului de rotație a celor ce ocupă funcții manageriale în Procuratură. Spre sfârșitul anului, va fi elaborat procesul de amendare a Constituției Republicii Moldova în vederea modificării procedurii de numire a procurorului general, pentru a asigura independența acestuia și a exclude orice influență politică.

7. Autorităţile moldovene ar trebui să ajusteze tarifele la energia electrică și gazele naturale, cere Fondul Monetar Internațional. În urma ultimei sale vizite, FMI a notat că tărăgănarea ajustării tarifelor generează pierderi în lanț pe întreg sectorul energetic. „Tarifele ajustate la energia electrică, gazele naturale și energia termică trebuie să fie în vigoare până la începutul sezonului rece. Este important ca ajustarea tarifelor să fie însoțită de acordarea unei asistențe sociale direcționate, în vederea protejării celor mai vulnerabile pături ale populației”, se menţiona în comunicatul misiunii. Amintim că decizia de scumpire a curentului a fost luată după ce Consiliul de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a hotărât pe 18 iulie 2015 majorarea tarifelor cu 15-40 la sută, iar drept motiv a invocat devalorizarea monedei naţionale. Ulterior, agenţia a suspendat decizia pentru 60 de zile, timp în care furnizorii de energie electrică erau obligaţi să organizeze un audit, care să stabilească dacă majorarea tarifelor este justificată. Pe 8 noiembrie ANRE a anunţat că preţul energiei electrice va fi majorat cu 35 la sută. Din aprilie 2016, prețul la energie s-ar putea ieftini, întrucât furnizorul ucrainean DTEK intenționează să reia livrările de curent în Republica Moldova. În schimb, tariful la gazele naturale s-a ieftinit cu 11%. În urma anulării amendamentului Furdui, dar și a reducerii prețului de achiziție a gazelor naturale importate din Federația Rusă, tariful s-a redus cu circa 600 de lei la o mie de metri cubi. Deși se vehicula ideea că FMI pledează pentru majorarea tarifelor, Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă din Moldova explică de ce are o cu totul altă părere. „Logica Fondului Monetar este asigurarea furnizorului cu un tarif care să-i acopere cheltuielile, să nu falimenteze (chiar dacă e monopolist) pe contul unor politici sociale. Dar în momentul în care prețul la gaze, prețul de livrare de la Gazprom la Moldova Gaz au scăzut substanțial, a apărut și această posibilitate de micșorare a tarifului. Nu cred că FMI va obiecta”, declară expertul.

8. Moldova nu va primi prima tranșă a împrumutului dacă nu va stabili cu FMI o foaie de parcurs pentru a ajunge la un acord cât mai rapid. Premierul român a declarat că salută invitarea la Chişinău a unei misiuni FMI. Potrivit ministrului Economiei, Octavian Calmâc, delegația FMI va ajunge în Moldova pe 21 februarie, iar scopul acestei vizite este de a monitoriza situaţia macroeconomică, situaţia bugetului de stat şi a sistemului bancar.

9. Ultima exigență a Guvernului de la București vorbește despre nevoia de consultare și conlucrare strânsă a oficialilor moldoveni cu reprezentanţii societăţii civile. Pentru a îndeplini această cerință, premierul Filip a inițiat consultări cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor. Recent, prim-ministrul a avut o întrevedere cu exponenți ai mediului de afaceri din Republica Moldova. În cadrul acestor întâlniri, premierul se ciocnește atât de susținerea, cât și suspiciunea reprezentanților societății civile. „Am toată simpatia pentru dumneavoastră, domnule Filip, dar nu vă cred, pentru că faceţi parte dintr-o guvernare care vine la putere într-un mod foarte ciudat”, a remarcat la o întâlnire Lilia Caraşciuc, directorul executiv al organizaţiei Transparecy International Moldova.

Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă din Moldova (IEPM), consideră că Guvernul Filip a pornit bine. „Este imposibil de dat o apreciere guvernului Filip la această etapă. Este un elan, este o retorică. S-a publicat politica bugetar-fiscală foarte repede, s-au demarat niște moratorii. Sunt semnale pozitive mai degrabă”, consideră expertul. Potrivit specialistului, Guvernul Filip se află într-o situație mai dificilă, deoarece va fi pus în condiții de politici nepopulare, dar necesare. „Bănuiesc că FMI va obiecta anumite compensări din bugetul direct, lucru pe care FMI-ul nu-l prea acceptă. Majorări nejustificate. În politica bugetar-fiscală este prevăzută o mărire a pensiilor cu 10%, acestea sunt chestiuni care vor fi puse în discuție cu FMI, unde Fondul va pleda pentru neadmiterea unor astfel de majorări”, continuă Roman Chircă. Pe lista obiecțiilor s-ar putea regăsi micșorarea numărului de angajați în sectorul public, micșorarea cheltuielilor publice pentru întreținere. „Va continua insistența pentru revizuirea programului de optimizare a școlilor, a instituțiilor medicale și a tot ce înseamnă plăți sociale”, afirmă expertul. Cu toate acestea, directorul IEPM este optimist și consideră că Moldova are șanse să încheie un nou acord cu FMI. „Guvernul trebuie să dea dovadă de deschidere, să accepte multe din condiționalități, să demonstreze un ritm înalt de implementare a Acordului și atunci se va restabili acea relație confortabilă cu FMI ce exista până în anul 2012”, conchide Roman Chircă.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus