Timpul.md

Istorie 24 Iunie 2020 | 13:41

Islanda, primii vikingi, case extrem de lungi și o istorie ce ar putea fi rescrisă

Analiza unor descoperiri făcute acum câțiva ani în Islanda ar putea muta cu câteva zeci de ani mai devreme perioada în care vikingii au început colonizarea Islandei. Noile descoperiri indică o perioadă în jurul anul 800, față de termenul general acceptat, adică după anul 870. Descoperirile au scos la iveală și una dintre cele mai bogate comori descoperite în Islanda.

Se consideră că după anul 700 au ajuns în Islanda primii călugări, veniți probabil de Irlanda, dar ”epoca colonizării” a început la 871 când au venit primii vikingi care se bănuiește că au plecat de pe continent din cauza neînțelegerilor de natură politică, iar în drumul spre Islanda au jefuit insule din nordul Britaniei.

Vikingii au intrat în ”scena” istoriei Europei după atacul din 795 asupra mănăstirii Lindisfarne din Britania și multe raiduri mortale au urmat.

Sit-ul arheologic islandez se numește Stöð, iar în 2007 au fost descoperite ruinele a două case extrem de lungi din lemn (așa numitele ”longhouses”), case comune tipice vikingilor unde locuiau mulți oameni sub același acoperiș.

Cele mai lungi case ale căror ruine au fost găsite au și peste 70 de metri (în Norvegia), iar în Islanda cea mai lungă casă avea 40 de metri. Aceste case aveau acoperiș și brazde de iarbă, din stuf sau din paie, iar casele cele mai late aveau 6-7 metri.

Casele erau structurate pe camere unde locuiau familiile, existau vetre de piatră la mijloc, dar și spații pentru animale, iarna fiind nevoie ca acestea să fie ferite de frigul extrem.

Ruinele a două astfel de case au fost analizate la Stöð, iar cea mai veche pare să dateze din jurul anului 800, în timp ce a doua, de pe la 870, dar cu un mare plus: au fost găsite o mulțime de comori: zeci de mărgele decorative, obiecte din argint, monede romane și arabe.

Au fost găsite și obiecte folosite în viața de zi cu zi, precum rotițe din gresie pentru fusurile cu care torceau.

Arheologii bănuiesc că aceste case erau folosite pe post de tabere sezoniere de vânătoare (câteva luni pe an, când era mai cald) și i-au ajutat mult pe vikingi în expansiunea lor. Descoperiri din ultimii ani arată că vikingii vânau pe atunci morse în număr mare. Morsele trăiau în regiune de cel puțin șapte milenii, dar au fost vânate până la dispariție de vikingi.

Ingólfur Arnarsson este considerat ”primul islandez, fiind un nobil viking care a sosit în anul 871. În anul 930 se întrunește Althing-ul, în localitatea Thingvellir, islandezii spunând că este ”primul parlament din lume”. În anul 1000 Islanda adoptă creștinismul. Undeva în intervalul 1120 - 1230 sunt scrise celebre Saga islandeze.

Se estimează că Islanda avea cam 30.000 - 40.000 de locuitori pe la anul 930, iar populația nu a crescut mult, la 1700 fiind 50.000. La 1900 Islanda era locuită de 78.000 de oameni, iar în prezent sun 357.000, dublu față de acum șase decenii.

hotnews.ro
 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus