Ideea crearii unui organ de autoadministrare a Basarabiei, in anul 1917, o gasim mai intai in programul Partidului National Moldovenesc (PNM), facut public la inceputul lunii aprilie, asadar, la mai putin de o luna si jumatate de la revolutia din februarie…
Programul PNM in art. 3 dispunea: „Toate legile care privesc viata din launtru a Basarabiei sa le intocmeasca Dieta provinciala (Sfatul ?arii)”. In toate rezolutiile adoptate la mitingurile, adunarile, congresele desfasurate in primavara-vara anului 1917 atat in Basarabia, cat si in alte orase ale Imperiului Rus unde erau concentrati ostasi sau studenti moldoveni, cum ar fi garnizoanele militare din Odesa, Sevastopol, Nicolaev, Ecaterinoslav s.a., cereau autonomia Basarabiei si, implicit, crearea unui organ superior de autoadministrare a teritoriului dintre Prut si Nistru.
Si la nivel de comunitate locala ideea a fost preluata rapid, fiind discutata pe larg la adunarile de obste ale satenilor. Printre primii care s-au pronuntat pe marginea autonomiei Basarabiei au fost locuitorii satului Domulgeni, jud. Soroca. In rezolutia adoptata la adunarea de obste din 17 mai 1917, ei cereau: „?ara noastra sa fie autonoma pe cele mai largi printipuri in Republica Democratica”. Aceleasi revendicari se contineau si in hotararea adoptata de catre delegatii taranilor din satele volostei Lapusna, judetul Chisinau, la adunarea lor de obste, din 16 mai 1917.
Oricat ar parea de straniu, dar ideea autoadministrarii Basarabiei a fost sustinuta de Vladimir Lenin, asa cum ne marturiseste Pan Halippa, care in iunie 1917 s-a aflat la St. Petersburg, in calitate de delegat la Congresul I al Sovietelor din Rusia. Fiind in opozitie fata de guvernul provizoriu, Lenin, la intrevederea pe care a avut-o cu delegatia din Basarabia, ii sfatuia pe moldoveni „sa nu piarda timpul in zadar cu discutii sterile cu guvernul Kerenski, sa se intoarca in Basarabia si sa puna mana pe putere, sa actioneze in baza dreptului revolutionar pentru autodeterminare, inclusiv pana la iesire [din componenta Rusiei]”. Observati cum si-a schimbat opinia Vladimir Lenin in problema dreptului natiilor la autodeterminare dupa ce a ajuns la putere (!).
Pornind de la aceste doleante, prima tentativa de creare a Sfatului ?arii a fost facuta in vara anului 1917. Comitetul Executiv Central Moldovenesc al Sfaturilor de deputati ai soldatilor, marinarilor si ofiterilor, condus de Gherman Pantea, a trimis tuturor institutiilor, organizatiilor, comitetelor scrisori prin care invita sa se delege cate un reprezentant in Biroul de organizare a organului de autoadministrare a Basarabiei – Sfatul ?arii. La aceasta initiativa au raspuns majoritatea celor solicitati, iar printre numele inaintate in Biroul de organizare a Sfatului ?arii ii intalnim pe Pan Halippa, delegat la 23 iulie 1917 de Comitetul Central al PNM; Nicolae N. Alexandri, delegat la 27 iulie de Societatea culturala a romanilor din Basarabia; Vasile ?anta, delegat la 20 iulie de catre Comitetul executiv al Sovietului de Deputati al soldatilor si ofiterilor moldoveni, Nicolae Cernei, Stefan Ciobanu, Nicolae Cernautanu, Gheorghe Buruiana, Vladimir Cazacliu, Pavel Grosu s.a., nume devenite ulterior celebre.
Problema crearii Sfatului ?arii s-a pus, indeosebi, in toamna anului 1917, in mediul rural, la adunarile de obste ale satelor din Basarabia, organizate in toate judetele. Sunt cunoscute peste 100 de procese-verbale ale acestor adunari care, deopotriva cu alte revendicari cu caracter national, cereau crearea organului suprem de autoadministrare a Basarabiei. Intrucat eforturile din vara nu s-au soldat cu constituirea Sfatului ?arii, impusi de realitati, militarii au luat initiativa in mainile lor. La 20 octombrie 1917 este convocat, la Chisinau, Congresul militarilor moldoveni. In cele opt zile de lucru Congresul a adoptat mai multe rezolutii printre primele fiind cea din 21 octombrie Privind autonomia Basarabiei, iar la 23 octombrie adopta rezolutia Privind crearea Sfatului ?arii.
Pentru organizarea Sfatului ?arii, Congresul militarilor moldoveni a infiintat Biroul de organizare a Sfatului ?arii, cu depline puteri. Venind in intampinarea solicitarilor, dar si pentru a cuprinde cat mai multi reprezentanti ai entitatilor colective in organul reprezentativ al Basarabiei, Biroul a revenit asupra numarului deputatilor Sfatului ?arii, marind componenta acestuia pana la 150 [120+10+20]. Precizam ca scriitorul Constantin Stere, prin decizia din 27 martie 1918, a fost cooptat in Sfatul ?arii, devenind astfel cel de-al 151-lea deputat. Schema de repartizare a locurilor in Sfatul ?arii, stabilita la sedinta Biroului de organizare din 6 noiembrie 1917, precizata de istoricul Valeriu Popovschi, arata astfel:
| nr. | Denumirile nationalitatilor, partidelor politice si a organizatiilor | Numarul total | Moldoveni | Ucraineni | Evrei | Rusi | Bulgari | Nemti | Polonezi | Armeni | Greci | Gagauzi |
| 1 | Congresul militar moldovenesc si organizatiile militarilor moldoveni | 44 | 44 | |||||||||
| 2 | Sovietul [gubernial] de deputati ai taranilor (mold.) | 30 | 30 | |||||||||
| 3 | Zemstva guberniala | 1 | 1 | |||||||||
| 4 | Zemstvele judetene | 9 | 7 | 2 Hotin, Cetatea Alba |
||||||||
| 5 | Orasul Chisinau | 3 | 1 | 1 | 1 | |||||||
| 6 | Orasele judetene | 8 | 5 | 1 Hotin |
1 Cetatea Alba |
1 Ismail |
||||||
| 7 | Sovietul gubernial de deputati ai muncitorilor, soldatilor si taranilor | 3 | 1 | 1 | 1 | |||||||
| 8 | Partidul socialist revolutionar | 1 | 1 | |||||||||
| 9 | Partidul social-democrat | 1 | 1 | |||||||||
| 10 | Partidul socialist poporan | 1 | 1 | |||||||||
| 11 | Partidul [National] Moldovenesc | 3 | 3 | |||||||||
| 12 | Organizatiile cooperatiste | 5 | 4 | 1 | ||||||||
| 13 | Juristii | 2 | 1 | 1 | ||||||||
| 14 | Organizatia lucratorilor de la Caile ferate | 2 | 1 | 1 | ||||||||
| 15 | Organizatia lucratorilor postei si telegrafului | 2 | 1 | 1 | ||||||||
| 16 | Uniunea sindicatelor | 1 | 1 | |||||||||
| 17 | Societatea culturala | 1 | 1 | |||||||||
| 18 | Uniunea invatatorilor din Basarabia | 1 | 1 | |||||||||
| 19 | Uniunea invatatorilor moldoveni | 2 | 2 | |||||||||
| 20 | Clerul | 1 | 1 | |||||||||
| 21 | Ucrainenii | 10 | 10 | |||||||||
| 22 | Evreii | 10 | 10 | |||||||||
| 23 | Bulgarii | 2 | 2 | |||||||||
| 24 | Nemtii | 2 | 2 | |||||||||
| 25 | Gagauzii | 1 | 1 | |||||||||
| 26 | Polonezii | 1 | 1 | |||||||||
| 27 | Armenii | 1 | 1 | |||||||||
| 28 | Grecii | 1 | 1 | |||||||||
| 29 | Liga femeilor moldovence | 1 | 1 | |||||||||
| IN TOTAL | 150 | 105 | 15 | 13 | 7 | 3 | 2 | 1 | 1 | 1 | 2 |
Prima sedinta a Sfatului ?arii a avut loc la 21 noiembrie 1917, ultima – la 27 noiembrie (10 decembrie) 1918, cand s-a autodizolvat. Avand in vedere faptul ca aproape toti deputatii aveau locuri de munca permanente, Sfatul ?arii isi tinea sedintele seara. De obicei, sedintele incepeau la ora 21.00, chiar si 22.00, si se prelungeau mult peste miezul noptii. In cadrul Sfatului ?arii au fost constituite patru fractiuni: Blocul Moldovenesc, Fractiunea ?araneasca, Fractiunea minoritatilor, Fractiunea socialisa.
Prezidiul Sfatului ?arii a avut urmatoarea componenta: presedinte – moldovean; doi vicepresedinti – ucrainean, respectiv moldovean; cinci secretari (primul – moldovean, al doilea – evreu, al treilea – rus, al patrulea – de la alte minoritati, al cincilea – moldovean). Proiectele de legi si de hotarari erau dezbatute in comisiile de specialitate: agrara, de buget, administrativa, constitutionala, de control, de declaratii si statute, financiara, de interpelare, conciliatoare, juridica. La autodizolvarea Sfatului ?arii s-a constituit comisia de lichidare.
Cel mai mare numar de deputati prezenti la sedinta Sfatului ?arii a fost de 138 si s-a consemnat la sedinta din 27 martie 1918, sedinta in care cu 86 de voturi pentru, 36 de abtineri, trei voturi impotriva si 13 deputati lipsa – Sfatul ?arii a adoptat Declaratia istorica de Unire a Basarabiei cu Romania. Potrivit unor date inca nedefinitivate, numarul total al deputatilor care au facut parte din corpul legislativ al Basarabiei (21 noiembrie 1917 – 27 noiembrie 1918) se ridica la circa 260, iar cel putin 41 de deputati au fost supusi represiunilor politice de catre regimul comunist.
Dr. in drept Mihai Tasca,
pentru TIMPUL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
