Istorie

A fost lansată cartea „Identităţile Chişinăului”

De fiecare dată, săpăturile arheologice la vatra urbei sau descoperirea unor hărţi vechi a oraşului au produs adevărate revelaţii. Trecând din secol în secol, Chișinăul și-a schimbat identitatea în funcție de oamenii care l-au populat și clădirile construite sau dispărute. Ce a fost și cum trebuie să fie capitala R. Moldova răspund mai mulți istorici și urbaniști în volumul „Identitățile Chișinăului”, o carte care trebuie să se regăsească pe biroul primarului acestui oraș. 

Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM) şi Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural a lansat recent volumul „Identitățile Chișinăului”. Lucrarea cuprinde peste 20 de studii ale autorilor din Republica Moldova, România şi Suedia care abordează din perspective variate identitatea istorică, culturală şi urbanistică a Chişinăului. Cartea se deosebește nu numai prin aspect grafic de calitate, dar și prin conținut. Pe paginile lucrării s-au regăsit fotografii, schițe și hărți inedite care reconstruiesc un Chișinău dispărut printre noile construcții de astăzi. De-a lungul timpului, fiecare secol a însemnat pentru oraș o perioadă de mari transformări, provocate de schimbarea regimurilor politice.
„De la bun început, în Chişinău au trăit mai multe comunităţi culturale, religioase şi etnice. Aici s-au regăsit şi ortodocși, catolici, protestanţi și evrei. Din păcate, regimurile totalitare şi-au lăsat amprenta sa şi au distrus foarte mult. Chişinăul a pierdut identităţile sale pe parcursul istoriei din cauza regimurilor politice. Însă ele se recuperează în contextul unei noi societăţi democratice. Astăzi, Chişinăul rămâne, la fel, un oraş mixt cu multe comunităţi. Oamenii încep să conștientizeze legătura lor cu locul de trai”, a declarat Sergiu Musteață, unul din coordonatorii lucrării.

Chișinăul nu poate fi un „New York”

Lansarea volumului „Identitățile Chișinăului” a declanșat discuții aprinse despre distrugerea monumentelor de arhitectură și violarea peisajului urban al capitalei prin ridicarea unor clădiri de prost gust. Noile construcții amenință cu deformarea identității orașului. Fostul arhitect-șef al Chișinăului Anatolie Gordeev, a remarcat că în lume se observă două tendințe: dorința de a transforma orașul într-un „New York” și tendința de recuperare a identității locale. Nu încape îndoială că, în cazul Chișinăului, autoritățile trebuie să urmeze a doua tendință pentru a spori imaginea orașului. În acest sens, urbanistul suedez Bo Larsson, care se interesează de dezvoltarea Chișinăului încă din anii 70 ai secolului trecut, menționează în studiul său că există multe posibilități de a dezvolta armonios orașul, fără a distruge patrimoniul cultural. Trebuie păstrate nu numai monumentele istorice, dar și casele simple, deoarece acestea reflectă memoria și identitatea localității. Nu în ultimul rând, el recomandă modernizarea transportului public şi edificarea unei regiuni atractive şi moderne în zona râului Bâc.

Cartea „Identităţile Chişinăului” cuprinde materialele conferinţei cu acelaşi titlu care a avut loc în septembrie 2012. Autorii se referă la situaţia oraşului din secolul al XVIII-lea, perioada ţaristă, anii interbelici, perioada sovietică şi cei 20 de ani de independenţă. Istoricii prezintă viața comunităților care au trăit în Chișinău, precum și mărturii inedite despre anumite străzi și biserici din capitală. Volumul a fost editat într-un tiraj de 500 de exemplare. Din păcate, cartea nu se găsește în librării, însă poate fi găsită în versiunea electronică pe pagina web antim.md.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *