Vestea că legendarul careu de aşi ar putea fi văzut din nou de fani a fost dată chiar de Agnetha Fältskog, serafica blondă a grupului, cea care a refuzat în toţi aceşti ani o eventuală revenire pe scenă, deşi sumele care li s au oferit, de-a lungul timpului, pentru acest lucru celor patru au fost fabuloase.
„Logodnicii petrecăreţi”
Prima „atestare documentară" a trupei care avea să marcheze destinul multor generaţii de tineri datează din iunie 1966, când Björn Ulvaeus l-a întâlnit pentru prima oară pe Benny Andersson. Deşi abia trecuţi de 20 de ani, cei doi proveneau din două trupe aflate pe atunci în mare vogă în Suedia, „Hootenanny Singers” şi „The Hep Stars”. Cei doi au început o colaborare care a devenit cu adevărat magică abia în 1969, atunci când băieţii s-au îndrăgostit şi şi-au adus în trupă logodnicele: pe focoasa norvegiană Anni-Frid Lyngstad şi pe suava Agnetha Fältskog. De altfel, prima lor „lucrare" a fost un cabaret numit „Festfolk”, joc de cuvinte care se traduce prin „logodnicii”, dar şi prin „petrecăreţii”.
Adevărata lor consacrare a venit însă cu hitul „Waterloo”, cu care au câştigat fără drept de apel „Eurovision”-ul din 1974. Absolut norocos a fost şi noul lor nume de scenă, ABBA, ce cuprinde literele cu care încep prenumele lor. Ei însă nu ar fi putut intra în concursul „Eurovision” şi de acolo direct în istorie, dacă o companie suedeză producătoare de conserve de peşte care-şi însuşise cu multă vreme înaintea lor denumirea „Abba" nu ar fi fost de acord să-şi împrumute numele unei trupe pop aproape necunoscute. A urmat apoi succes după succes.
ABBA de după ABBA
Grupul lor a durat atât cât a durat şi dragostea. În 1981, când Benny şi Frida şi-au anunţat divorţul, atât imaginea de însurăţei ce vor trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi, cât şi cheful lor de a mai lucra împreună au pierit. În 1982, au decis să ia doar o scurtă pauză unii de ceilalţi, spunându-şi chiar că nimic nu-i va împiedica să revină la matcă după un an-doi în care fiecare îşi va încerca forţele pe cont propriu. Iată însă că „scurta pauză" a durat aproape trei decenii. Numai că povestea a mers mai departe chiar şi fără ABBA. Fanii au continuat să le asculte muzica, transmiţându le şi copiilor drept „moştenire" muzica tinereţii lor. Aşa se face că, la zece ani de la destrămarea trupei, în 1992, albumul ce cuprindea hiturile grupului adunate sub titlul „ABBA Gold" a fost vândut în nu mai puţin de 28 milioane de exemplare. Iar în 1999 music-hall-ul „Mamma mia!", ce a avut premiera mondială la Londra, spectacol bazat pe melodiile celebre ale trupei suedeze, a devenit peste noapte cel mai bine vândut show din capitala Marii Britanii.
(După romanialibera.ro)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
