Timpul.md

Actualitate 24 Aprilie 2020 | 09:29

Banca Mondială estimează o scădere cu 20% a fluxului de bani trimiși din străinătate în Europa de Est / În Moldova sume ajunge la 10% din PIB

Criza economică legată de pandemia de COVID-19 ar putea fi mai accentuată în unele țări din Europa de Est și din Balcani, din cauza dispariției bruște a remiterilor din străinătate. Banca Mondială estimează că în 2020 va fi o scădere cu 20% a fluxului de bani pe care muncitorii emigranți îl trimit acasă în fiecare an – de la 554 de miliarde dolari la 445 de miliarde dolari. Cel mai mare declin din istoria recentă, transmite Euronews, citată de Rador.

În Europa, în special Moldova, Kosovo, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru vor suferi pierderi, acolo unde remiterile așa-zișilor „gastarbaiteri” (muncitori migranţi) afectează mai mult de 10% din PIB. (Nota Redacției: Media ponderilor în PIB-ul României a sumelor trimise de afară de muncitori este de 2,5% între anii 2007 și 2017, conform datelor Băncii Naționale)

Alarma este dată și de instituții, cum ar fi Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Remiterile pentru economiile din sud-estul Europei provin în special din Italia, Germania și Austria, indică OCDE într-un studiu. În Albania și Croația, două economii puse deja la încercare de cutremurele recente, vistieriile naționale sunt deja în hemoragie.

Există familii care depind de aceste venituri pentru subzistență, dar și membri ai grupului familial care nu consideră convenabil să lucreze, deoarece ar câștiga mai puțin decât ceea ce primesc din străinătate de la părinți, veri sau frați. Este inutil să spunem că piața muncii „nu decolează” astfel.

În plus, există și problema legată de „fuga creierelor”. În Europa Centrală și de Est, 20 – 30% din populație locuiește acum în străinătate. Deși, pe termen scurt, emigrarea are un efect pozitiv asupra ratei interne a șomajului, care a scăzut în ultimii ani, pe termen lung impactul asupra prezenței muncitorilor calificați este negativ, susține Anita Richter, analistă a Programului Regional pentru Europa de Sud-Est din cadrul OCDE. „Companiile care doresc să investească în Balcani au deja dificultăți în a găsi muncitori calificați. Pe termen lung, remiterile devastează piața internă a muncii”.

Când totul se va redeschide după criza de COVID-19, paradoxal aceste țări vor fi și mai dependente de fluxurile de remiteri, deoarece investițiile străine directe vor scădea ulterior, scrie Banca Mondială într-un document publicat miercuri.

Totodată, reducerea remiterilor – adaugă Richter – va duce la o scădere a consumurilor interne, deoarece acestea sunt utilizate de familii în principal pentru consum.

În termeni absoluti, Ucraina este țara care primește cele mai multe remiteri din Europa: aproape 16 miliarde de dolari în 2019, bani care provin în principal din Polonia (aproximativ două treimi din total), Cehia, Rusia, Statele Unite și Regatul Unit.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, mulți ucraineni care au lucrat în străinătate – aproximatuv 3-4 milioane – au avut dificultăți în a-și găsi locuri de muncă, și pentru că au existat controale stricte la frontieră, care au împiedicat mulți muncitori temporari și sezonieri să se deplaseze chiar și în țările vecine.

Unii dintre ei s-au întors în Ucraina, dar mulți au fost blocați în străinătate. Italia este a treia destinație cea mai populară în rândul ucrainenilor (11% din totalul muncitorilor migranți), după Polonia (40%) și Rusia (25%).

Ziarul „Il Piccolo di Trieste” calculează că numărul muncitorilor care s-au întors în patria natală pentru că au rămas fără muncă peste hotare este în jur de 200.000 la Belgrad și 250.000 la București. „Șoferi, muncitori, îngrijitori, zidari și apoi mulți care lucrau ilegal în UE și au fost nevoiți să se întoarcă pentru că nu aveau asigurare medicală”.

Președintele sârb Vučić i-a acuzat pe unii gastarbaiteri că s-au întors acasă, deși știau că erau bolnavi, „pentru a se putea trata gratuit”. Ca măsură de restricție, carantina pentru cetățenii care se întorc a fost prelungită de la 14 la 28 de zile.

Între timp, pe câmpurile agricole din toată Europa, se face simțită nevoia de forță de muncă din Europa de Est. Unele companii agricole din Germania și din Regatul Unit au organizat zboruri charter pentru a aduce agricultori români la cules de fructe și legume. La Londra, Berlin și Paris, guvernele au invitat șomerii să dea o mână de ajutor pe câmpuri.

Uniunea Europeană va avea nevoie de muncitori din Europa de Est imediat ce va începe reluarea activităților, iar primii care vor găsi un loc de muncă vor fi probabil cei care au un pașaport comunitar, precum românii și bulgarii, scrie Mihail Arandarenko, economist la Universitatea din Belgrad, în ziarul „Danas”.

Prin urmare, pentru alte state precum Serbia, Bosnia și Herțegovina, Moldova și Ucraina impactul va fi și mai mare.
Ce este de făcut?

Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație (ICMPD) definește „migranții și muncitorii mobili” drept „eroii nesărbătoriți ai celor 30 de ani de globalizare a pieţei bunurilor și serviciilor, care a început odată cu căderea Zidului Berlinului, în 1989”.

„Pentru oamenii din țările în curs de dezvoltare, diferența dintre supraviețuire și catastrofă ar putea fi viteza cu care va fi reluată acea conexiune vitală a remiterilor de la rudele cele mai înstărite care s-au mutat în străinătate”, scrie pe site-ul Centrului Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație. „În timp ce remiterile au rămas stabile, în mod surprinzător, chiar și după recesiunea din 2008, situația actuală este diferită”.

În trecut, remiterile au fost anticiclice. Adică: în perioade de criză și dificultăți, muncitorii trimiteau mai mulți bani acasă. Totuși, la nivel mondial nu a existat niciodată o interdicție de mișcare atât de semnificativă.
În 2021, Banca Mondială prevede ca fluxul de remiteri să crească cu 5,6% (până la 470 miliarde de dolari), dar perspectivele rămân la fel de incerte precum impactul COVID-19 asupra economiilor regionale.

Am contactat operatorul Western Union (care, împreună cu MoneyGram, este unul dintre liderii din sector), dar până la momentul publicării acestui articol, nu am primit niciun răspuns. Însă, OCDE semnalează că, dacă vorbim despre remiterile europene destinate țărilor de pe continent, incidența tranzacțiilor efectuate cu acești operatori nu este atât de semnificativă ca în alte părți ale lumii.

Banca Mondială sugerează intervenții incisive pe termen scurt, mediu și lung pentru sprijinirea migranților blocați, infrastructură pentru transferuri de bani și acces la serviciile de sănătate, locuințe, educație și muncă pentru muncitorii migranți în țările gazdă/de tranzit și pentru familiile lor de acasă. „În țările gazdă, intervențiile de protecție socială ar trebui să sprijine și populațiile de migranți”, consideră Michal Rutkowski, directorul global al Oficiului pentru Politici Sociale de la Banca Mondială.

ICMPD îndeamnă guvernele să includă remiterile pe lista activităților esențiale, precum și să oblige operatorii să reducă la zero dobânzile tranzacțiilor în mod normal destul de ridicate, în timpul crizei. Unii o fac deja voluntar.
Banca Mondială estimează că 554 miliarde de dolari de remiteri sunt transferate prin canale oficiale în întreaga lume.

Evident, cu cât țara este mai săracă, cu atât este mai dependentă de banii veniți din străinătate. Peste 30% din economiile țărilor precum Tonga, Haiti și Nepal sunt alcătuite din „remittances”, așa cum sunt numite în engleză, chiar dacă lipsesc datele pentru țări precum Somalia sau Siria.

Sursa: Euronews/ Rador/ Traducerea: Oana Avram

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus