IT&C

Bani publici, mesaj public, control public

Aflata la Chisinau, in fruntea unei echipe de parlamentari europeni care s-au documentat in legatura cu evenimentele postelectorale, Marianne Mikko, presedinta delegatiei Parlamentului European pentru relatiile cu R. Moldova, a declarat ca „lupta pentru libertatea de exprimare la postul public „Moldova 1” este una pierduta”.

La 29 aprilie, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat Rezolutia 1666 prin care a cerut insistent si repetat autoritatilor comuniste de la Chisinau sa „transforme posturile de televiziune si de radio finantate de catre stat intr-un adevarat serviciu public de radiodifuziune care sa-i ofere publicului o pluralitate de opinii”. Ideea este reluata si in declaratia de marti a Partidului Liberal Democrat din Moldova, care solicita guvernarii sa asigure accesul imediat al partidelor parlamentare de opozitie la IPNA Compania „Teleradio-Moldova” si sa demita conducerea Companiei si a Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Care ar fi solutiile capabile sa conduca la transformarea IPNA „Teleradio-Moldova” intr-un veritabil serviciu public de informare? Am adresat aceasta intrebare mai multor specialisti in domeniu.

 

Petru Macovei, Asociatia Presei Independente (API)

Sunt intru totul de acord cu Rezolutia APCE, dar si cu alte luari de atitudine ale expertilor internationali. Ce ar trebui de facut? Subscriu acelui grup al societatii civile care considera ca pentru reforma IPNA si transformarea acesteia intr-un serviciu cu adevarat public este absolut necesara deideologizarea acestei companii; sa vina alte persoane, care inteleg cum se face un serviciu cu adevarat public si inteleg sa nu indeplineasca indicatiile care vin de la palatul prezidential. De asemenea, este absolut necesar ca acest Consiliu de Observatori (CO) sa nu fie o anexa sau un apendice al administratiei companiei, ci sa devina o structura care, cu adevarat, sa-si puna activitatea in serviciul public, si nu a partidului de guvernamant. Si CCA ar trebui sa-si revizuiasca atitudinea si sa penalizeze aceasta companie de fiecare data cand trebuie pentru diverse incalcari, cum ar fi nerespectarea pluralismului.

 

 

Corneliu Mihalache, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului

Eu cred ca e o problema foarte complexa. Ca sa devina publica cu adevarat, depinde ce intelegeti sub notiunea de companie publica. Ea si acum doar se numeste companie publica. Daca aveti in vedere sa nu fie finantata de stat, atunci exista modalitatea abonamentului si povara apasa pe umerii oamenilor. Nu stiu daca este o solutie… In opinia unor oameni, „Teleradio-Moldova” deja este publica si pluralista, in opinia dvs. – nu. E o chestiune subiectiva, adica fiecare intelege diferit problema. Fiti de acord ca monitorizarile sunt subiective si ele. Eu consider ca „Moldova-1” este departe de ideal, dar spre deosebire de ceea ce a fost cu doi, trei ani in urma este mai bine. Chiar campania electorala din 2009 a fost mult mai bine reflectata decat cea din 2005. Sigur ca populatia asteapta o modernizare totala, dar, ca sa modernizezi productul final, e nevoie si de investitii in tehnica, in oameni. Oamenii trebuie scoliti. Asta necesita bani. Dar cand ei cer bani din bugetul de stat, noua ni se pare ca ei exagereaza… Sunteti sigur ca exista ingerinte ale puterii in politica editoriala? Pozitia mea e subiectiva si individuala. In conformitate cu Codul Audiovizualului, tot ce tine de IPNA se refera la CO. Eu cred ca daca o sa fie o schimbare radicala, compania pur si simplu va disparea. Asa un colos cum este „Teleradio-Moldova” necesita foarte mult timp, ca procesele care au loc acum acolo sa se fermenteze si sa dea un rezultat. Dar noi toti asteptam rezultate imediate, ceea ce este imposibil.

 

Alexandru Dorogan, Asociatia Presei Electronice

Problema este ca noi o „transformam in publica” a nu stiu cata oara. O transformam oficial, prin acte legislative, din 2002. Mai inainte, eu credeam ca un cadru legal ar fi suficient. Dar constat ca, inainte de toate, trebuie sa existe o vointa politica, care sa constientizeze ca un serviciu public nu poate fi controlat politic. De altfel, legea interzice, in genere, controlul politic asupra audiovizualului. In nicio societate democratica nu exista un control politic asupra audiovizualului. De adaugat ca aceasta vointa politica trebuie sustinuta de un cadru legislativ perfect. Si, nu in ultimul rand, sa existe si un interes al publicului. Acesta trebuie sa-si ceara dreptul lui, trebuie sa obtina acest serviciu in interesul lui. Formula unui serviciu public este simpla – mesaj public, control public si bani publici.

 

 

 

 

 

 

Mariana Slapac, presedintele Consiliului de observatori al IPNA Compania „Teleradio-Moldova”
 

Noi, de fapt, am discutat de multe ori aceasta problema si la CO, si cu expertii din strainatate. La prima vedere pare ca este foarte usor sa faci – ai dat porunca si o institutie de stat a devenit una publica. Dar stiti, in toate tarile ex-sovietice drumul este destul de anevoios. Expertii din Estonia, care au venit si au monitorizat activitatea companiei publice, au spus ca noi inca foarte repede ne miscam in directia unei adevarate companii publice. Totusi, ramane si mentalitatea, si cadrele vechi, si multe-multe altele. De asemenea, noi nu putem interveni in politica editoriala, dar putem numai sa monitorizam. Am avut recent vreo patru-cinci sedinte dedicate anume acestei probleme, in special segmentului de stiri, care, de fapt, este cel mai vulnerabil din activitatea companiei. La toate celelalte compartimente, de bine, de rau, compania s-a ridicat. Da, multi spun ca unele stiri sunt prea sovietice, nu sunt echidistante sau favorizeaza partidul de guvernamant. Trebuie sa tinem cont de toate opiniile critice si sa amelioram situatia. In ceea ce priveste solutiile, eu stiu ca unii propun schimbarea conducerii companiei. Dupa mine, ar fi o decizie prea radicala. In ultimii doi ani, dupa reformele de la companie, s-au realizat foarte multe. Noi, oricum, vom mai discuta despre asta, ca se vede ca deranjeaza aceasta problema… Am, totusi, impresia ca este vorba despre un fel de autocenzura a jurnalistilor care activeaza la companie. Nu sunt cazuri ca cineva sa se implice, dar cateodata si jurnalistii vor sa fie mai catolici decat Papa. In general, nicio putere politica n-are voie sa se implice.

 

 

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *