Timpul.md

Editorial 29 Ianuarie 2018 | 08:13

Băsescu și Unirea. Pe bune?

În ultima vreme, noi, cei din mișcarea unionistă, suntem întrebați: „Voi sunteți ai lui Traian Băsescu, nu-i așa?”.  

Cum la începutul acestei săptămâni, fostul președinte a rămas fără cetățenia R. Moldova și cum zilele acestea am sărbătorit Mica Unire, consfințită prin dubla alegere a lui Cuza, un răspuns se impune, chiar dacă întrebarea vine mai mult dintr-o pasiune spre flecăreală și can-can decât dintr-un interes sincer de a contribui la reîntregire. Explic în cele ce urmează…

Nu trebuie să dați click aici sau în alte zece articole, pentru că răspunsul scurt și cuprinzător este NU. Nu suntem ai lui Băsescu și nici cu el. Suntem doar cu Unirea. Pe noi, ca unioniști, ne interesează doar reîntregirea României prin Unirea cu R. Moldova și căutăm în mod activ aliați și parteneri. Tot mai multe persoane, organizații și instituții ne sprijină, deoarece este clar pentru toată lumea că Unirea se apropie cu fiecare an. Încă de la începutul mișcării noastre, ne-am dorit ca reîntregirea să aibă loc până în 2018, ca să marcăm cum se cuvine Centenarul Marii Uniri din 1918.

După primele trei săptămâni din Anul Centenar, instabilitatea guvernamentală nu pare să indice un 2018 glorios pentru destinul țării. Săpat de conducerea propriului partid pe mize străine de interesul legitim al românilor, prim-ministrul României și-a anunțat demisia la capătul unei zile tensionate – 15 ianuarie – în care aș fi preferat să celebrăm Ziua Culturii Naționale și aniversarea nașterii lui Mihai Eminescu, poet național, recunoscut pe ambele maluri ale Prutului.

În contextul în care partidele politice din România caută să profite și să-și maximizeze câștigul de imagine pe fondul crizei guvernamentale, abia de se mai rostește acum cuvântul Centenar în spațiul public. Dar nu vă lăsați cuprinși de pesimism de la primul hop, căci totul se poate schimba radical în bine până la sfârșitul lui 2018. Să ne amintim că şi anul de grație, 1918, începuse cu demisia guvernului Brătianu în ianuarie, iar România se găsea într-o situație foarte precară atât din punct de vedere politic, cât și militar. Și totuși o serie de români cu simț al destinului național au continuat neabătuți eforturile pe toate planurile și au făcut posibilă mai întâi Unirea Țării cu Basarabia, în primăvara lui 1918, şi apoi, în toamnă, cu Bucovina și Transilvania.

Atât măsurile adoptate de Parlamentul și Guvernul României, cât și demersurile diplomatice la negocierile cu Marile Puteri, au stat sub semnul unui consens politic subsumat interesului ca națiunea română să se întregească, pentru ca unită să poată rezista mai bine la furtunile istoriei. Conservatorii și liberalii și-au dat mâna la vedere peste masă, contribuind alături de familia regală și de intelectualii apolitici la toate aceste eforturi încununate la 1 Decembrie 1918 cu Marea Unire.

Orice sprijin onest e binevenit

Pe finalul celui de-al doilea mandat prezidențial, Traian Băsescu anunța, în noiembrie 2013, că următorul proiect de țară al României, după accederea în NATO și aderarea la UE, trebuie să fie Unirea cu R. Moldova. Chiar dacă semnalul a venit mai târziu decât sperau unioniștii, am salutat declarația președintelui, la fel cum am salutat și acțiunile concrete întreprinse de guvernul Ponta în aceeași perioadă, când am trăit cu speranța că asistăm la consensul politic național atât de necesar pentru realizarea Unirii.

În prezent însă, din păcate, despre Unire ca proiect fundamental de țară nu se mai vorbește cu voce tare și convingere nici la Cotroceni, nici la Palatul Victoria. Abia dacă se mai discută în Parlament despre reîntregirea națională, cu toate că în actuala legislatură am reușit să cooptăm mai mulți aleși din toate formațiunile politice în grupul informal „Prietenii Unirii”, decât în cea precedentă.

Mișcarea unionistă nu face politică și este echidistantă față de partide, dar putem înțelege de ce Basarabia a devenit importantă pentru Băsescu. Încă în 2012, singurul candidat al partidului fostului președinte (pe atunci PDL), care izbutise să devină deputat în Colegiul 2 Diaspora pentru Camera Deputaților, care cuprinde și R. Moldova, a fost Eugen Tomac. Iar între timp, numărul moldovenilor cu drept de vot la alegerile din România a crescut la aproape un milion. Dacă despre provincia canadiană Quebec se spune că este Franța fără Revoluția, care a dat jos monarhia, putem spune că, din punctul de vedere al lui Traian Băsescu, R. Moldova este România fără scandaluri și tăierile de salarii și pensii din 2011, care l-au făcut nepopular în țară. Astăzi, aproape oriunde între Prut și Nistru, fostul președinte este întâmpinat cu o sinceră bucurie de moldoveni. Și – culmea! – nu doar de etnicii români. Încă de pe când, fiind președinte al României, reușea să închege o relație de colaborare instituțională cu Vladimir Voronin, omologul său comunist de la Chișinău, Băsescu are o bună imagine în mass-media din R. Moldova, inclusiv în cea de limbă rusă.

În prezent, băile de mulțime și reacțiile de entuziasm pe rețelele de socializare, urmate ca un ecou de materiale pozitive în presă, sunt de fiecare dată efectele unei vizite întreprinse de Băsescu în R. Moldova. În ultima perioadă, aceste vizite au fost tot mai dese, iar, după testarea terenului pe parcursul anului 2017, este de așteptat să devină tot mai substanțiale pe măsură ce ne apropiem de alegerile legislative din R. Moldova. Conturarea în urma alegerilor a unei majorități parlamentare proeuropene, dacă nu chiar unioniste, este cheia prezenței susținute a lui Băsescu peste Prut. Indiferent dacă își spală din păcate, susținând unionismul în R. Moldova, sau își urmează o agendă de interese proprii, fostul președinte al României are potențialul de a înclina balanța în direcția bună pentru națiune: Unirea. Or, pe noi asta ne interesează.

Formarea unui guvern clar orientat către România și Europa ar compensa orientarea prorusă a nepopularului președinte moldovean Igor Dodon, recent suspendat temporar din funcție pentru a treia oară (în doar un an și ceva de mandat!), prin decizia Curții Constituționale. De aceea orice sprijin din rândul moldovenilor de peste Prut, pentru forțele politice și curentul de opinie pro-România, este de bun augur.

Dubla alegere sau rămânerea în istorie…

Chit că îl placi sau nu pe Traian Băsescu, el are o vastă experiență în viața publică și în relațiile internaționale, pe care o poate împărtăși celor care luptă politic pentru o cauză justă. Iar voturile unioniștilor, ajunși la peste 30% în sondajele de opinie de peste Prut, trebuie folosite şi pentru constituirea unei forțe politice, nu doar civice. Acesta este motivul pentru care prima instanță din R. Moldova, care a judecat dosarul retragerii cetățeniei lui Traian Băsescu, nu i-a dat câștig de cauză. Justiția din R. Moldova este integral obedientă ordinelor venite de la șefii din nomenclatura economico-politică, care nu vor ca cineva din România să le pună în pericol statutul.

O dublă alegere, pe modelul lui Cuza, a lui Traian Băsescu, este desigur hilară. Dar un vot pentru Unire la Chișinău l-ar aduce cu siguranță pe fostul președinte în cărțile de istorie și l-ar spăla de unele păcate.

Când am fost atenționați de binevoitori că Băsescu și PMP ne „fură” tema unionistă, folosind-o în scop politic și electoral, le-am răspuns că tema reîntregirii naționale nu ne aparține în exclusivitate. Ba chiar suntem mai mult decât bucuroși să vedem că ideea Unirii este preluată de organizații cu alonjă mai mare decât ONG-ul Platforma Unionistă Acțiunea 2012. Pentru că fiecare trebuie să contribuie pe căile sale şi cu propriul aport la proiectul unionist.

Am zâmbit, când un primar de peste Prut i-a mulțumit lui Traian Băsescu pentru programul „Cunoaște-ți Țara”, prin care circa 60 de mii de basarabeni au vizitat România ca turiști. Este de prisos să menționez că programul este 100% non-guvernamental și se derulează de doi ani prin eforturile noastre de a convinge autorități locale și firme private să fie parte a celui mai important proiect de țară al generației noastre - de a aduce Basarabia acasă. Și vă garantez că acest program a fost sprijinit pe plan local de oameni din toate partidele, de la PSD în județe precum Dâmbovița, Iași, Prahova, până la cei care se află la început de cale, cum ar fi PACT. Nu avem însă nicio problemă să împărțim meritele pentru „Cunoaște-ți Țara”, deoarece faptul că România, așa cum este ea, le place fraților moldoveni, este meritul fiecărui român.

2018 e despre Basarabia!

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus