Timpul.md

Comentariu 16 August 2012 | 06:49

Bătălia pentru simboluri (2)

Vă spuneam că voi vorbi într-un articol separat despre aşa-numitele „steme de pretenţie”. 

Este vorba de steme heraldice ce conţin elemente simbolice care nu mai coincid cu realitatea politică actuală. Unul dintre cele mai clare exemple în acest sens este stema Ungariei.

Actuala stemă oficială a Ungariei este alcătuită dintr-un scut despicat, cu patru fascii de argint pe fond roşu în dreapta şi o cruce dublă de argint pe fond roşu suprapusă peste trei dealuri verzi în stânga. Deasupra scutului se găseşte coroana apostolică a Ungariei. Fiecare din aceste elemente are semnificaţia proprie: fasciile de argint pe fond roşu constituie însemnul dinastiei arpadiene fondatoare a Ungariei, crucea dublă reprezintă rolul apostolic al regatului maghiar, iar coroana apostolică face parte dintr-o teorie elaborată în secolele XVII-XVIII în care se spune că aceasta simbolizează naţiunea maghiară. Pe lângă această stemă oficială există în circulaţie şi o stemă neoficială: un scut împărţit în cinci părţi, fiecare dintre ele cuprinzând stemele Dalmaţiei, Croaţiei, Slavoniei, Transilvaniei şi regiunii Fiume; peste toate acestea fiind suprapus actualul scut oficial. Este vorba de stema Ungariei Mari care a existat până în 1918. Este o stemă prezentă în spaţiul public, fiind promovată de mişcările revizioniste maghiare. Prin includerea simbolurilor unor teritorii care constituie azi state independente sau fac parte din alte state aceasta se califică pentru denumirea de „stemă de pretenţie” - exprimă pretenţiile teritoriale ale revizioniştilor.

Pe de altă parte, şi actuala stemă a României ar putea fi considerată (în mod greşit) o „stemă de pretenţie” prin faptul că include bourul Moldovei medievale, simbol care se regăseşte în stema R. Moldova. Statul medieval Moldova a dispărut prin unirea cu statul medieval Ţara Românească, iar acest lucru s-a văzut prin alăturarea celor două steme medievale: vulturul cruciat şi bourul. La aceste două simboluri s-au alăturat pe rând delfinii afrontaţi care simbolizează Dobrogea, leul rampant al Banatului şi scutul Transilvaniei (prezent în actuala stemă de pretenţie maghiară). Cea mai mare parte din principatul medieval al Moldovei, teritoriul cuprinzând capitala ţării şi cea mai mare parte din populaţie s-au alăturat de bună voie unei noi construcţii politice. Cealaltă parte a Moldovei sub falsa (din punct de vedere istoric) denumire de Basarabia a folosit bourul medieval. Însă o parte nu poate exercita pretenţii asupra întregului, ciobul nu este acelaşi lucru cu oala întreagă.

La momentul adoptării actualei steme a României, s-au găsit câţiva mai uşurei de minte care să o compare cu o grădină zoologică. Oamenii nu cunoşteau istoria simbolisticii româneşti şi nu ştiau că toate elementele din stemă sunt vechi de sute de ani şi au o tradiţie bine înrădăcinată. Faptul că toate aceste simboluri sunt reunite sub acvila romană semnifică unitatea naţională a românilor. Bourul Moldovei separat reprezintă, în primul rând, o legătură şi o continuitate a tradiţiei.  

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus