Timpul.md

Actualitate 28 Ianuarie 2013 | 07:45

Biomasa poate feri bugetele instituțiilor publice de colaps

În contextul economic al R. Moldova, promotorii energiei regenerabile, dar și cei care au instalat deja sisteme alternative de încălzire a edificiilor și care au reușit să economisească jumătate din banii publici alocați susțin că sistemele pe biomasă reprezintă o investiție optimă pentru stat. Mai mult, în mediul rural, asemenea proiecte nu doar ajută buzunarul statului să supraviețuiască, dar creează și oportunități de dezvoltare a infrastructurii localității. 

Grădinița și gimnaziul Topor din Cărpineni, raionul Hâncești, au fost construite mai bine de patru decenii în urmă, și tot de atunci nu au mai fost renovate niciodată. Mai mult, de aproape 30 de ani nu funcționa nici sistemul de încălzire și nici cazangeria, iar sobele improvizate prin clase nu prea aveau efect. Studiul de fezabilitate efectuat a demonstrat că pierderile de energie termică erau de 46%, echivalentul a 140 mii lei, bani din buget care se duceau în aer din cauza sistemului de încălzire defect și a termoizolării proaste a clădirii. 

Cazangeria pe gaz nu este rentabilă

„Cheltuielile erau extraordinar de mari și evident că doar utilizând metodele moderne și termoizolând clădirile puteam să avem eficacitate și să economisim banii publici”, afirmă Ion Cărpineanu, primarul satului, cel care în 2011 a decis să înlocuiască sistemul vechi de încălzire a grădiniței și a gimnaziului cu unul modern, pe biomasă. „Dacă ar fi cazangerie pe gaz, acest edificiu nu ar fi fiabil, cheltuielile pentru încălzire ar fi consumat întreg bugetul acestei instituții. Trebuia o altă sursă de termoficare și noi am ales una foarte ieftină, pe pelete”, povestește primarul. Astfel, doi ani în urmă, cu suportul proiectului Energie și Biomasă finanțat de UE, la Gimnaziul Topor a fost instalat noul sistem de încălzire și două cazane moderne pe pelete, care încălzesc în prezent două mii de metri pătrați. Cazanele au fost importate din Grecia și au costat circa 16 mii euro.

Energia alternativă este viitorul R. Moldova

„După calculele pe care le-am făcut atunci, am înțeles că energia alternativă este viitorul R. Moldova. Astfel, am obținut o independență față de materia primă importată din Rusia, fie gaz ori cărbune. În plus banii cu care se procură peletele rămân în R. Moldova, circa 300 mii lei rămânând anual la antreprenorii locali. Totodată, s-au creat noi ramuri industriale și locuri de muncă, ceea ce este poate cel mai important. Am obținut energie termică destul de ieftină și se dezvoltă și infrastructura satului”, remarcă edilul comunei Cărpineni. Potrivit lui, întregul proiect a costat peste 1,5 milioane lei. Astfel, pentru schimbarea ușilor și ferestrelor au fost alocați 460 mii lei din bugetul Consiliului raional, iar din bugetul local – 480 mii pentru construcția sistemului de încălzire. Din proiect au fost prevăzuți 80 mii de dolari pentru construcția cazangeriei cu capacitatea de 180 kW.

În primele două luni, economie de peste 60%

Dacă în anul 2010, înainte de modernizarea sistemului de termificare, pentru încălzirea grădiniței și gimnaziului s-au alocat 170 mii lei, atunci în anul 2012, pentru aceasta au fost alocate doar 58 mii lei. Rezultatul investiției este evident, întrucât, dacă în lunile noiembrie și decembrie 2012, pentru încălzire au fost cheltuite zece mii lei, atunci în perioada similară a anului 2010 administrația a cheltuit de trei ori mai mult, 30 mii lei. „În ultimele două luni ale anului trecut cazangeria a consumat cinci tone de pelete. Aproximativ, după darea în exploatare a cazanului pe pelete, față de anii trecuți, vom avea o economie de 40-50% din resursele alocate pentru încălzire”, susține primarul.

Astfel, după transformarea cazangeriei pe biomasă, s-au creat două locuri de muncă, iar alte șapte locuri s-au deschis după ce în localitate s-a lansat un producător de pelete. „Locuitorii au fost receptivi, dar foarte sceptici. Mulți se întrebau cum este posibil să te încălzești cu paie. Eu le spuneam că am văzut acest lucru în Suedia, iar ei ziceau că poate acolo este posibil, că au tehnologii mai moderne, dar nu la noi. Până nu a fost făcută proba termică, toți se uitau fără încredere la acest proiect, dar acum multe persoane din sat vor să-și cumpere cazane anume pe pelete. Șase gospodării și-au instalat deja cazane de acest fel”, afirmă Ion Cărpineanu.

Toate instituțiile, încălzite cu biomasă

Primarul este încântat de investiția făcută și spune că a demarat deja lucrările la alte două proiecte ecologice. Acesta intenționează să instaleze o cazangerie pe biomasă la oficiul medicilor de familie și a organizat deja licitația pentru a determina antreprenorul care va efectua lucrările de construcție a cazangeriei pe biomasă de la Casa de cultură din localitate. „Cu timpul, cred că voi reuși să trec la biomasă toate instituțiile, pentru că este profitabil, este ecologic și va aduce doar beneficii comunei mele. Cu ajutorul resurselor alternative vom reuși să economisim mulți bani publici pe care îi putem utiliza cu folos în alte domenii”, consideră edilul. Ion Cărpineanu, de meserie energetician, se arată încrezut că investiția în biomasă va aduce beneficii nu doar utilizatorilor, dar și economiei localității și a țării, în general, pentru că investițiile făcute sunt valorificate pe loc, nu sunt transferate peste hotare, ca în cazul procurării gazului ori cărbunelui.




Ion Cărpineanu, primarul localității Cărpineni, Hâncești

„În contextul economic al nostru, autoritățile publice locale au datoria morală de a implementa aceste tehnologii pentru a obține independență energetică față de alte state, pentru că astăzi noi suntem puși de multe ori în situații neplăcute de a achita prețuri exagerate la gaz, ori se importă cărbune de calitate joasă pe care plătim destul de mult. Sunt ferm convins că R. Moldova trebuie să meargă pe această cale și trebuie să implementeze aceste tehnologii mai întâi în instituțiile publice, pentru a da exemplu și cetățenilor de rând.”


În primii doi ani de activitate, Proiectul Energie şi Biomasă a acoperit 20 raioane şi UTA Gagauz-Yeri. 104 comunităţi rurale din aceste regiuni au fost deja selectate să îşi conecteze instituţiile publice la sisteme termice alternative celor existente.
În total, în 121 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare şi primării din 20 de raioane ale republicii sunt instalate centrale moderne pe bază de biomasă cu sprijinul financiar al Proiectului Energie şi Biomasă. Peste 75.000 de persoane vor beneficia de energie furnizată în mod sigur şi de confort termic sporit. Noile sisteme termice de încălzire au condus la crearea a 226 locuri de muncă, precum şi la lansarea a zeci de afaceri noi de producere a peletelor şi brichetelor. Investiţia totală a Proiectului Energie şi Biomasă în aceste localităţi a fost de 8,14 mln. dolari, comunităţile contribuind cu 2,43 mln. dolari. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus