Timpul.md

Actualitate 11 Octombrie 2018 | 21:28

SCHISMĂ în Ortodoxie: Constantinopolul recunoaște INDEPENDENȚA Bisericii Ucrainei

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, de la Istanbul, a anunțat astăzi (11 octombrie - n. red) acceptarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care era teoretic dependentă până astăzi de Patriarhia Rusiei.Este o grea lovitură pentru Putin și pentru ambițiile sale eurasiatice.  

Dintre cele 14 biserici ortodoxe autocefale, cea a Rusiei, cu 150 milioane credincioși, este cea mai mare din lume, iar Rusia lui Putin și Patriarhului Kirill, fort coleg al lui Daniel al României, a acceptat întotdeauna doar cu mare greutate să se considere egala celorlalte, sau subordonată în vreun fel Patriarhului Ecumenic de la Istanbul.

Cele 12.500 de parohii ucrainene formau până acum o treime din totalitatea posesiunilor bisericii ruse. Pierzând Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă devine doar o biserică normală și nu mai este rivala celei de la Constantinopole.

Este, de asemenea, o mare lovitură pentru patriarhul rus Kirill, cel la care a mers Daniel să îi ofere ajutor în chestiunea ucraineană. Kirill va rămâne în istorie ca cel care a pierdut Ucraina.
Patriarhii schismatici de la Kiev ai celor două biserici opuse Moscovei, Filaret și Makarie, au fost făcuți astăzi de Bartolomeu ierarhi canonici ai Bisericii Ortodoxe, ei nemaifiind considerați schismatici.

Biserica Ortodoxă a Kievului a fost supusă Moscovei încă din sec. al XVI-lea. Visul de autocefalie, de independență, datează de un secol, dar a recăpătat avânt după ocuparea Crimeei și intervenția militară a Rusiei în Donbas, în Estul Ucrainei. Petro Poroșenko s-a folosit mult de cauza autocefaliei, una din promisiunile lui de campanie.

Patriarhul rus Kirill nu s-a arătat păstor de suflete creștine independent și a sprijinit Rusia și pe Putin. Războiul a făcut peste 10.000 morți în patru ani, din 2014 încoace, ortodocșii se omoară între ei, dar Patriarhul de la Moscova nu a scos un cuvânt, ba chiar a luat partea lui Putin.

Chiar pe teritoriul Ucrainei, popi supuși Moscovei au refuzat să îngroape militari morți în luptele cu separatiștii din Donbas.
Ba chiar, Kirill al Moscovei a reușit să stârnească dușmănia Patriarhului Bartolomeu de la Istanbul, boicotând în 2016 conciliul ortodox din Cipru, care fusese pregătit vreme de o jumătate de secol, asta pentru că Kirill (și Rusia) dorea un statut special. Așa încât, Bartolomeu a acordat astăzi autocefalia bisericii ucrainene.

Kirill stârnise de altfel un moment comic în martie anul acesta la Sofia, în momentul unei vizite acolo, când Kirill s-a simțit lezat de faptul că premierul bulgar Boiko Borisov a mulțumit, printre altele, României pentru participarea sa la războiul de eliberare de turci din 1877-1878.

Nemulțumirea afișată public de patriarhul rus Kirill a produs o reacție violentă a vice-premierului bulgar Valeri Simeonov, ieșit din partidul ultra-naționalist Ataka, acesta numindu-l pe patriarhul Kirill „agent KGB” (sub numele Mihailov) și „Табачный митрополит!" („Mitropolitul țigărilor”, sau „Monseigneur tutun”, pentru traficul de țigări de care e acuzată patriarhia Rusiei).

Carevasăzică până și naționaliștii bulgari sunt sătui de ruși. Asta contrastează total cu atitudinea Patriarhului României Daniel, care, în decembrie 2017 la Moscova, a condamnat voalat faptul că biserica ortodoxă ucraineană nu mai vrea să se supună Moscovei.

Puțini au remarcat atunci că deși nimeni nu l-a mandatat pe Daniel să facă asta. Patriarhul Daniel s-a dus la Moscova să aducă un sprijin bisericii ruse și Kremlinului împotriva autochefaliei bisericii ucrainene, care, iată, de astăzi este reală.
Daniel și Patriarhul Kiril al Moscovei sunt vechi prieteni din vremea colaborării strânse dintre KGB și Securitate și când amândoi au trăit o vreme în Elveția înainte de 1989.

Daniel a zis la Moscova că "Biserica lui Hristos nu poate fi distrusă, chiar dacă este răstignită”, făcându-se că uită că Hristos nu a întemeiat o biserică, ci, involuntar, o nouă credință și că o situație similară celei din Ucraina se întâlnește în Republica Moldova, unde există o biserică ortodoxă supusă Moscovei și una națională, autochefală.
Biserica rusă l-a excomunicat pe Filaret, când acesta a scos Patriarhia Kievului de sub controlul Moscovei, în 1992.

Peisajul religios ucrainean e de fapt mult mai complicat decât cel din Moldova (sau cel din Macedonia), unde există o biserică ortodoxă ce ține de Moscova și una locală, autochefală.

In Ucraina, pe lângă puternicul catolicism și branșa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA).

Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 25 de ani, imediat după independență, și condusă din 1995 de patriarhul Filaret. Aceștia sînt considerați schismatici, folosesc doar ucraineana la slujbă și se consideră urmașii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova și Valahia.

Dan Alexe


Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus