Timpul.md

Moldova 24 Aprilie 2013 | 07:03

Cabinetul Filat, între promisiuni și realizări

Vlad Filat a devenit deja ex-premier. 

Timp de trei ani și jumătate, el a condus două guverne care au avut drept sarcină reformarea întregii țări după o perioadă de opt ani ai regimului comunist. În politica externă, Republica Moldova a cunoscut o revenire la normalitate. Fie că e vorba de vizite de rang înalt sau documente parafate între RM și UE, toate acestea arată că relațiile dintre R. Moldova și Uniunea Europeană s-au menținut într-un trend ascendent. În ceea ce privește politica internă, guvernul Filat ar avea mai puține motive de laudă. Dincolo de declarațiile oficiale, lupta cu corupția la nivel înalt nu a dus la rezultate simțitoare, iar în multe funcții-cheie au rămas persoane din fostul sistem comunist. Deseori procesul guvernării a fost perturbat de neînțelegerile din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană. Mai jos vă prezentăm unele realizări sau insuccese ale guvernelor Filat.

Diplomația fotbalului, demiteri de miniștri, șantajul „Gazprom”

În iunie 2010, Vlad Filat a renunțat la salariul său de premier în favoarea doamnei Fiva Rudeanu, o femeie din satul Rădoaia, raionul Sângerei, care îngrijea de șase nepoți.

În august 2010, la aproape un an de la desemnare, Vlad Filat s-a deplasat la Tiraspol unde s-a întâlnit cu fostul lider al regimului separatist Igor Smirnov și șeful securității din regiune Vladimir Antiufeev. Întâlnirea a avut loc la meciul dintre FC Besel și FC Sheriff, fiind prima întrevedere neformală dintre oficialii de la Chișinău și Tiraspol. Au urmat apoi întâlniri pe la concerte și meciuri de fotbal cu Evgheni Șevciuk, noul așa-zis președinte al republicii nistrene separatiste. Discuțiile neformale erau menite să deblocheze negocierile în format „5+2” privind reglementarea conflictului transnistrean. În pofida unor succese, după doi ani, acestea au ajuns din nou în impas. Șevciuk nu mai vrea să vorbească cu Filat, iar administrația separatistă se dedă la noi provocări în Zona de Securitate. Probabil, cei doi lideri nu mai iubesc fotbalul…

În aprilie 2011, formațiunea politică Alianța „Moldova Noastră” a lui Serafim Urechean, una din componentele AIE-1, a fuzionat cu PLDM condus de Vlad Filat. În urma fuzionării, premierul l-a numit pe Serafim Urechean președinte al Curții de Conturi.
În vara lui 2011 au avut loc mai multe atacuri raider asupra unor bănci moldovenești. Guvernul Filat a adoptat unele măsuri antiraider, care apoi au fost anulate de Curtea Constituțională, fiindcă nu au trecut prin parlament. Noua lege antiraider a fost adoptată la începutul lui 2012.

Pe 1 ianuarie 2012 s-a întâmplat un caz tragic: tânărul Vadim Pisari din satul Pârâta este împușcat de un pacificator rus. Guvernul a acordat 100 mii lei pentru organizarea funeraliilor, iar premierul a dispus elaborarea unor „propuneri privind acțiunile pe termen lung în legătură cu activitatea forțelor pacificatoare în regiunea transnistreană”. Situația pe Nistru, deocamdată, nu s-a schimbat.

În iulie 2012 au avut loc primele demiteri în guvernul Filat. Ministrul Educației Mihail Șleahtițchi și ministrul Afacerilor Interne Alexei Roibu și-au pierdut fotoliile. În locul lor au fost numiți Maia Sandu, respectiv Dorin Recean. Anterior, Mihail Șleahtițchi a fost demis din funcția de vicepreședinte al PLDM, după ce a declarat că disciplina „Istoria” va fi redenumită „Istoria românilor”. Ordinul ministrului l-a nemulțumit pe premier, care a spus că „nu contează denumirea manualului, ci conținutul”.

Guvernul Filat a modificat politica fiscală față de agricultori. În pofida numeroaselor proteste ale fermierilor, guvernul a introdus un TVA de 20 la sută pentru producția agricolă, din care 12% statul se angaja să le restituie în decurs de 30 de zile. Noile norme au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013. După câteva luni, din cauza ineficienței mecanismului de restituire a banilor de către stat, parlamentul a decis ca agricultorii să achite, ca și înainte, doar 8% TVA.

Pe 29 septembrie 2012, după întâlnirea cu ex-președintele rus Dmitri Medvedev, Vlad Filat a anunțat că R. Moldova va amâna cu patru ani, din 2016 până în 2020, implementarea pachetului energetic III al UE. În schimbul amânării, rușii ar fi promis reducerea prețului la gaz. 
Pe 13 februarie, ora 13, Vlad Filat denunță Acordul de Constituire a Alianței pentru Integrare Europeană-2. Premierul face acest pas în contextul tensionării relațiilor cu Vlad Plahotniuc, vicepreședintele PDM. „Acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit, pentru că în forma sa actuală a devenit o frână în exercitarea actului de guvernare și duce la oligarhizarea și criminalizarea țării”, a declarat Vlad Filat.

Perspectiva europeană a RM în ultimii trei ani

La 15 septembrie 2011, Parlamentul European (PE) a adoptat Rezoluţia privind negocierile Acordului de Asociere între RM şi UE. Documentul s-a referit într-o manieră pozitivă la liberalizarea regimului de vize, negocierea zonei de liber schimb, cooperarea sectorială ș.a.
Dialogul UE-RM privind liberalizarea regimului de vize a fost lansat la 15 iunie 2010. Pe parcursul anului 2012 au fost finalizate negocierile de amendare a Acordului RM-UE privind facilitarea regimului de vize. Astfel, Acordul de Amendare a fost semnat la 26 iunie 2012, la Bruxelles, şi a fost ratificat de către RM la 12 octombrie 2012. Modificările introduse în Acord prevăd abolirea regimului de vize pentru posesorii paşapoartelor de serviciu şi extinderea categoriilor de cetăţeni şi facilităţilor în a călători în UE. La 18 aprilie curent, Parlamentul European a aprobat acordul cu Moldova și Ucraina privind facilitarea vizelor UE. Drept urmare, jurnaliștii, reprezentanții societății civile, ONG-urile și tinerii din Ucraina și Moldova vor putea obține mai ușor vize de ședere scurtă în UE ca urmare a acordurilor aprobate de parlament. Totuși, de cealaltă parte, prim-ministrul Vlad Filat declarase de nenumărate ori anumite termene de liberalizare a regimului de vize.

În ceea ce privește Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, UE a adoptat o decizie privind modificarea şi extinderea Preferinţelor Comerciale Autonome ale UE pentru RM (PCA) până în decembrie 2015, mărirea cotelor la vin şi o serie de produse agricole sensibile.

Acordul privind spațiul aerian comun RM-UE

Dialogul RM-UE privind dezvoltarea unui spaţiu aerian comun cu UE a fost iniţiat în luna iunie 2010. Pe data de 16 iunie 2011, Consiliul pentru Transport al UE a aprobat mandatul CE pentru iniţierea negocierilor cu RM a Acordului privind crearea Spaţiului Aerian Comun European (SACE). Semnarea acestui Acord între RM şi UE oferă posibilitate companiilor aeriene din UE să activeze în RM şi celor moldoveneşti - în UE.

Victoria Bucătaru, director de programe în cadrul Asociaţiei pentru Politica Externă (APE), susținea că progresul relaţiilor dintre RM şi UE este datorat şi susţinerii politice de care are parte Moldova din partea partenerilor europeni. „Vizita cancelarului german Angela Merkel la Chişinău, precum şi vizitele oficialilor europeni de rang înalt denotă încrederea pe care aceştia o acordă guvernului de la Chişinău, în speranţa unor evoluţii pozitive şi menţinerea cursului european de dezvoltare democratică”, afirma directorul de programe APE.

Potrivit unei analize realizate de Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politica Externă, în acest context, relaţiile Moldovei cu România au depăşit faza normalizării, iar „parteneriatul strategic european prinde încet contur practic”. Drept dovadă în acest sens a fost ședința comună a guvernelor din România și R. Moldova la 3 martie anul trecut la Iași, aceasta fiind prima acţiune de politică externă a guvernului Ungureanu.

Totodată, în relaţiile cu Ucraina expertul APE menționează închiderea dosarului Palanca, care a deschis un vast câmp de oportunităţi pentru relansarea cooperării în diverse domenii de interes comun. Mai mult, relaţiile cu Federaţia Rusă au evoluat stabil, fără sincope. „Chişinăul a reuşit să menţină un dialog constant şi calm cu Moscova”, a precizat Victor Chirilă. Dialogul cu Washingtonul a evoluat pe o traiectorie ascendentă, fiind impulsionat de vizita la Chişinău a vicepreşedintelui SUA, Joseph Biden. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus