Europa Culturii

Caderea Zidului din Berlin, in doua variante

La 20 noiembrie, la Libraria „Mihai Eminescu” din Bucuresti, Editura „Cartier” a lansat doua carti dedicate celor 20 de ani de la caderea Zidului din Berlin…

„Dupa douazeci de ani de la caderea Zidului. Europa reconfigurata” este scrisa de Pierre Verluise, tradusa din franceza de Gabriela Siclovan si face parte din colectia „Cartier Istoric”. In prefata inedita pentru editia romana, istorica franceza Catherine Durandin, profesoara la Institutul National al Limbilor si Civilizatiilor Orientale, mentioneaza: „Aceasta carte este un parcurs care merge de la URSS la Republica Socialista Armenia, apoi la Cracovia, pentru a reveni in Siberia, cu jaloane ale memoriei ce clarifica imprejurari ale unor schimbari radicale.

Acest demers conduce la urmatoarele intrebari: care au fost strategiile, cine sunt castigatorii si perdantii? Raspunsul se articuleaza in trei timpi: jocurile celor doua Superputeri, interventiile marilor actori europeni traditionali, Franta si Germania, pentru ca, in fine, sa se intrebe care sunt noile provocari cu care se confrunta Europa, provocari ce evolueaza astazi odata cu vointa de recompunere a puterii ruse, cu dialogul ei cu Washingtonul si cu UE”. Autorul cartii este doctor in geopolitica la Universitatea Paris-Sorbonne, cercetator la Institut de Relations Internationales et Strategiques, director de seminar la College Interarmees de Defense, precum si fondator si director la site-ul www.diploweb.com.

„Caderea Zidului din Berlin si a comunismului pe intelesul nepotelei mele Soazig” este semnata de Marc Ferro, tradusa din franceza de Adrian Ciubotaru si apartine colectiei „Cartier Verde”. „Caderea Zidului berlinez marcheaza mai mult decat orice altceva prabusirea regimului comunist. Sigur ca au existat si alte „ziduri” in istorie, dar niciunul nu a avut semnificatia celui construit la Berlin. In China antica, zidul inaltat in jurul tarii avea functia de a o proteja de invaziile straine. Limes-ul dimprejurul Imperiului Roman reprezenta un ansamblu de fortificatii menit sa protejeze teritoriul de barbarii din nord si de nomazii din sud. In ultimii ani, zidul construit in sudul Israelului (nu trebuie sa-l confundam cu Zidul Plangerii din Ierusalim) are ca scop apararea tarii de teroristii palestinieni.

Americanii construiesc acum un zid la frontiera cu Mexic, destinat sa puna capat imigratiei clandestine. Toate aceste ziduri au o functie defensiva. Nu si in cazul celui din Berlin…”, spune Marc Ferro, un istoric francez contemporan. Nascut in 1924, autorul a luat parte, sub Ocupatia fascista, la miscarea de rezistenta din muntii Vercors, apoi s-a specializat, la inceputul anilor ’60, in istoria sovietica. Este profesor la Ecole des hautes etudes en sciences sociales, director al Institutului Lumii Sovietice si al Europei Centrale.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *