Istorie

Calendar istoric 5 AUGUST – 9 AUGUST

5 august 1962 

Moare Marilyn Monroe

Născută Norma Jeane Mortensen, la 1 iunie 1926, Marilyn Monroe a fost o actriță, sex simbol și divă pop a secolului al XX-lea. Ascensiunea lui Monroe la nivelul de celebritate a început cu selectarea ei pentru a poza în câteva reviste, în timp ce primul ei soț făcea parte din Marina Comercială. Cea mai însemnată parte a filmelor ei au fost făcute pentru 20th Century Fox, unde și-a luat și numele care a făcut-o celebră.

După câteva apariții minore în decurs de câțiva ani, Marilyn a început să devină cunoscută pentru talentul ei de comediană, ajutată fiind și de remarcabila ei prezență scenică. Și-a îndreptat eforturile către apariții mai consistente, și, la un anumit moment al carierei sale, a reușit să-și îndeplinească acest scop. În dimineața zilei de 5 august 1962, Monroe a fost găsită moartă în casa sa din Los Angeles. Moartea sa, oficial înregistrată ca o probabilă sinucidere prin consum excesiv de medicamente, a fost marcată de lipsa de profesionalism a anchetei poliției. Circumstanțele misterioase ale morții lui Marilyn au fost subiectul multor speculații, dar nu au reușit să-i știrbească reputația de cea mai legendară figură publică a tuturor timpurilor.

6 august 1917

Începe Bătălia de la Mărășești între armatele României și Germaniei

Bătălia de la Mărășești (6-16 august 1917) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial, fiind totodată și una din cele mai importante operații desfășurate de trupele aliate pe parcursul războiului. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție revoluționară.

Generalul german von Morgen, comandantul Corpului I, consemna în memoriile sale: „Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri … în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta”.

În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii Pe aci nu se trece!

7 august 2008

A început războiul din Osetia de Sud

Georgia a lansat o ofensivă militară împotriva Osetiei de Sud, pentru a contracara o presupusă invazie rusească, declanșând Războiul din Osetia de Sud din 2008.

Războiul din Osetia de Sud reprezintă un conflict armat între Georgia, pe de-o parte, și Abhazia, Osetia de Sud, și Federația Rusă pe cealaltă parte. Războiul a început ca urmare a unei operațiuni militare lansată de către forțele georgiene contra regimului separatist osetin în cursul căreia au fost uciși 12 militari ruși. Pe data de 8 august, Rusia a trimis forțe în sprijinul Osetiei de Sud.

8 august 1945

URSS declară război Japoniei

La 8 august 1945, Uniunea Sovietică a declarat război Japoniei, așa cum fusese stabilit la Ialta, și a lansat o invazie la scară largă a Manciuriei ocupate de Japonia, (Operațiunea Furtuna de August). În următoarea zi, bombardierul B-29 „Bock’s Car”, pilotat de maiorul Charles Sweeney, a aruncat a doua bombă nucleară americană (Fat Man) asupra orașului Nagasaki. Folosirea celor două bombe atomice i-au permis împăratului Japoniei să ocolească guvernul în funcție și să acționeze pentru încheierea războiului. Intrarea Uniunii Sovietice în război a avut, de asemenea, un rol în această hotărâre, dar în discursul său la radioul nipon, împăratul nu a menționat această invazie printre motivele care ar fi dus la capitularea Japoniei. Japonia a cedat necondiționat la 15 august 1945, semnând actele de capitulare pe 2 septembrie 1945 (V-J day) la bordul vasului de luptă USS Missouri, în Golful Tokyo. Capitularea Japoniei în fața Statelor Unite nu a însemnat încheierea oficială a războiului și cu Uniunea Sovietică, cu care Imperiul Nipon nu a semnat nici până în ziua de azi un tratat de pace. În ultimele zile ale războiului, URSS a ocupat partea de sud a insulelor Kurile, o zonă deținută până în acel moment de japonezi și revendicate și de sovietici.

9 august 378

Bătălia de la Adrianopol

A fost o bătălie dintre goți (cea mai mare parte – triburi vizigote și ostrogote), conduși de Fritigern, și romani, conduși de împăratul Valens. Bătălia a avut loc la aproximativ 13 km nord de Adrianopol, în provincia romană Tracia, și s-a încheiat cu înfrângerea completă a romanilor. Această bătălie a fost unul dintre punctele de cotitură ale antichității târzii, care a accelerat dezintegrarea Imperiului Roman și a schimbat balanța puterii în favoarea popoarelor germanice.

Valens încheie seria împăraților relativ „șterși” care se interpun între Constantin și Theodosiu. În timpul lui a avut loc marea migrație a goților, care trec Dunărea în imperiu, fiind împinși de huni. Mișcările popoarelor migratoare (germanice în special) au început încă din secolul al III-lea, dar invazia hunilor le împinge și le accelerează infiltrarea în imperiu.

10 august 1875

Este pusă piatra de temelie a castelului Peleș din Sinaia

Castelul Peleș din Sinaia este considerat unul dintre cele mai frumoase din România și din Europa. Reședință de vară a regilor României, castelul a fost construit la dorința regelui Carol I al României, după planurile arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman, și a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Bernhard Ludwig din Viena. Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.

11 august 1456

A murit Ioan de Hunedoara

Răpus de ciumă, Ioan de Hunedoara sau Iancu de Hunedoara, născut la 1387, a decedat la Zemun, lângă Belgrad. A fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin. Iancu s-a născut într-o familie înnobilată în 1409, pentru merite deosebite, de împăratul Sigismund de Luxemburg în calitatea acestuia de rege al Ungariei. Tatăl lui Iancu a fost Voicu, iar bunicul se numea Şerb. Mama lui Ioan a fost Erzsébet (Elisabeta) Morzsinai. Unele surse menţionează că tatăl lui adevărat era Sigismund de Luxemburg. Conform obiceiului nobilimii maghiare, Voicu a luat numele de Hunyadi (de Hunedoara) când a primit în 1409 de la Sigismund de Luxemburg domeniul şi Castelul Hunedoarei, drept răsplată pentru faptele sale de arme în luptele cu turcii.

Apărător al creştinătăţii contra otomanilor, Iancu de Hunedoara, a fost învins la Varna (1444) şi Kossovopolje (1448), dar a reuşit să-l învingă pe Mehmed al II-lea Cuceritorul la Belgrad (1456). Este înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sfântul Mihail. Pe piatra sa funerară stă înscris „s-a stins lumina lumii”. Ca omagiu, papa Calixt al III-lea elogiază victoria obţinută de Ioan de Hunedoara ca fiind „cel mai fericit moment al vieţii sale”. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *