Timpul.md

Istorie 11 Februarie 2021 | 07:59

Calendarul zilei 11 februarie: 76 de ani de la conferința de la Ialta. Istoric Manuel Stănescu: Fuseserăm vânduți pe un șervețel

 

Pe 11 februarie se împlinesc 76 de ani de la încheierea conferinței de la Ialta, 4-11 februarie 1945. În mentalul colectiv, la conferința din Crimeea, liderii celor trei mari puteri aliate împotriva Germaniei lui Hitler au împărțit lumea. Acest lucru este fals, după cum o demonstrează Protocolul lucrărilor conferinței. Stalin, Churchill și Roosevelt au dezbătut următoarele teme:

– Organizația Mondială (O.N.U.)
– Declarația asupra popoarelor eliberate
– Dezarmarea Germaniei; Zona de ocupație franceze și Consiliul de Control pentru Germania
– Reparații
– Mari criminali de război; Polonia; Iugoslavia; Frontiera italo-iugoslavă
– Frontiera italo-austriacă
– Relațiile bulgaro-iugoslave
– Europa de Sud-Est; Iran
– Întâlnirile celor trei miniștri de Externe



„Din aceste documente rezultă că România nu a constituit subiect de discuție pentru trei conducători, asta pentru că situația noastră fusese tranșată încă din octombrie 1944, când premierul britanic s-a înțeles cu Stalin privind viitorul țării noastre, iar președintele SUA a acceptat.

În discuția pe care Churchill a avut-o cu I.V. Stalin la Moscova în ziua de 9 octombrie 1944, acesta i-a spus „să nu ne certăm pentru nimicuri”, drept care scris cu mâna sa acordul de procentaj. În dreptul României a menționat: Rusia – 90%; Alții (SUA, Marea Britanie) – 10%”, spune Prof. univ. dr. Ioan Scurtu. Documentul se află astăzi la Biblioteca Națională din Viena.

Planul a fost pus în aplicare la nicio lună de la conferința de la Yalta. Pe 6 martie 1945 rușii au impus României un guvern democrat popular condus de dr. Petru Groza. Dacă inițial au protestat față de imixtiunea URSS în treburile interne ale României, după numai un an, în februarie 1946, SUA și Marea Britanie au recunoscut oficial noua putere instalată la București.

„Ialta este expresia demagogiei și înșelătoriei politice a celor care în spatele ușilor închise își împart teritorii și resurse, iar în public vorbesc despre „democrație”, „libertate”, ajutor””, mai spune Prof. univ. dr. Ioan Scurtu.

Istoricul Manuel Stănescu a spus că Regele Mihai a sperat că occidentalii nu ne vor abandona.

„Din seara zilei de 23 august şi până astăzi, Regele Mihai a trăit o puternică frustrare legată de acţiunile occidentale. Şi-a închipuit că nu vom fi abandonaţi chiar de tot. În realitate, fuseserăm vânduţi deja, pe un șervețel. Regele a văzut că în toată perioada dintre 1944 şi 1947, puterile occidentale nu au făcut nimic pentru el. Iar după abdicare, occidentalii l-au tratat cel mult cu indiferență. Declarația sa, frustrarea sa de astăzi sunt normale. Are dreptate”, a declarat el pentru Adevărul în 2015.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus