Timpul.md

Actualitate 17 Octombrie 2017 | 09:40

Când funcționarii vor fi verificați dacă știu limba română așa cum prevede legea

Autoritățile de la Chișinău au prezentat ce acțiuni vor să întreprindă pentru a consolida relațiile interetnice în Republica Moldova, precum și câți bani ar putea fi cheltuiți în acest sens. Deși recunosc că barierele în integrarea acestora în societate apar din cauza că reprezentanții minorităților naționale nu cunosc limba română, statul nu întreprinde prea multe măsuri pentru a remedia situația. De asemenea, autoritățile nu suflă nicio vorbă despre funcționarii care nu cunosc limba de stat, deși legea îi obligă să o cunoască, scrie moldnova.eu . 

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public prevede în Articolul 27 că o condiție obligatorie pentru a deține un astfel de post de muncă este de a cunoaște limba de stat. Deși autoritățile nu știu până la ora actuală câți dintre angajații statului care au statut de funcție publică respectă legea, programele desfășurate de mai multe organizații arată că există o problemă în acest sens. Astfel, IDIS „Viitorul” anunța în 2008 că 500 de reprezentanți ai autorităților publice locale au învățat limba română, iar în ultimii ani sute de funcționari au putut studia limba română în cadrul cursurilor organizate de Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova, o mare parte fiind din Găgăuzia. Deși deputații sau miniștrii nu sunt obligați să cunoască limba română, gestul făcut recent de deputatul socialist Elena Hrenova a nemulțumit mai mulți deputați și opinia publică. „Vă rog să adresați întrebările voastre în limba rusă, pentru că știu că vorbiți și cunoașteți această limbă. Eu vorbesc puțin și învăț limba de stat, dar vă rog să vorbiți cu mine în limba rusă”, a declarat Hrenova de la tribuna centrală a Parlamentului.

Cum vrea statul să ajute minoritățile etnice

Guvernul a aprobat pe 30 decembrie 2016 Strategia de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027, care prevedea stabilirea a trei planuri de acțiuni. Reprezentanții Executivului au vorbit în document despre necesitatea ca cei care fac parte din minoritățile naționale, atât tineri, cât și maturi, să cunoască limba română pentru a se putea integra în societate, despre faptul că va fi oferit un acces mai mare acestor cetățeni la studierea limbii și că avantajele cunoașterii limbii române vor fi promovate prin intermediul mass-media și a societății civile. De asemenea, strategia menționa și despre instituirea unui sistem standardizat de evaluare a cunoștințelor limbii de stat la nivel național, însă nu se menționează nimic în special despre funcționarii publici. 

Citește în continuare pe moldnova.eu

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus