Reactia exaltata a membrilor Aliantei pentru Integrare Europeana fata de decizia „fireasca” a Curtii Constitutionale (CC) in cazul constitutionalitatii alegerii lui M. Ghimpu in functia de spicher al parlamentului risca sa iluzioneze „nejustificat” si „prematur” sustinatorii sai in randul populatiei.
Expertizarea minutioasa a plangerii PCRM depuse la CC a evidentiat caracterul ei deficitar si controversat. De aceea, concluziile luate de CC nu pot fi calificate in mod transant drept „triumf al legii” sau drept „un moment istoric”. Iar circumstantele developate in acest context exprima anumite dubii vizavi de sinceritatea CC in reglementarea acestui litigiu „constitutional” trucat. Examinarea propriu-zisa a acestui demers vicios, respingerea cererii PL de a suspenda dezbaterile in privinta lui, precum si numarul egal de voturi (trei versus trei) pe marginea subiectului discutat, denota faptul ca actiunile CC ar putea reprezenta atat posibile „cedari” ale comunistilor, cat si unele manifestari deliberate ale PCRM.
In continuare, situatia politica poate evalua dupa doua scenarii: optimist si pesimist.
Potrivit versiunii favorabile, decizia CC etichetata de liberal-democrati ca „triumf al legii” ar fi inceputul unui proces indelungat de instaurare a statului de drept veritabil, ce va continua cu reabilitarea complexa a sectorului judiciar din RM. Preluarea competentelor de presedinte al republicii de catre M. Ghimpu (dupa demisionarea oficiala a lui V. Voronin) va crea premisele pentru numirea cabinetului de ministri. Iar prezumabila „slabiciune” a comunistilor (inoculata opiniei publice de unii experti locali si internationali) ar putea conduce ulterior la alegerea sefului statului cu participarea membrilor PCRM. Realizarea acestui scenariu va depinde de o serie de necunoscute, care tin de intentiile reale ale comunistilor, dar si de conjunctura regionala/europeana (spre exemplu, profunzimea si efectele implicarii factorilor externi).
Planul pesimist sau „dezavantajos” are la baza caracterul pur artificial al dezbaterilor constitutionale initiate de CC si supravegheate indeaproape de gruparea comunista. Un argument aditional este declaratia reprezentantilor PCRM privitor la faptul ca vor indeplini prevederile hotararii CC. Or, in conditiile in care comunistii au contestat anterior alegerea lui Ghimpu, de ce ei nici macar nu au criticat decizia Curtii, ba din contra, i-au dat o nota pozitiva?
De asemenea, aceasta versiune rezulta din comportamentul inadecvat al membrilor CC, care au admis sesizarea PCRM, au refuzat demersul PL si au adoptat decizia in urma unui numar egal de voturi pro si contra contestatiei comuniste. Daca urmam logica acestui scenariu, constatam ca PCRM continua sa se legitimeze in fata opiniei publice, provocand „dispute” false cu AIE. Totodata, egalitatea voturilor in cadrul CC – care, in viziunea comunistilor, are o conotatie politica (declaratia lui Vladimir ?urcan) pune oarecum sub semnul intrebarii legalitatea numirii lui Ghimpu -, ilustreaza partizanatul politic accentuat a cel putin jumatate din judecatorii CC.
Aceasta va lasa loc de interpretare („materie prima” pentru dezinformare) pentru PCRM, in special in ceea ce priveste imaginea lui Ghimpu, care, pe langa „unionism”, romanism si euroatlantism, va fi acuzat de detinerea „semilegala” a pozitiei de spicher al legislativului. Iar invinuirile aduse recent AIE pentru presupusa intimidare a mass-media „incomode”, in realitate procomuniste, demonstreaza ca PCRM nu are intentia sa cedeze pozitiile in perioada imediat urmatoare.
Daca atitudinea comunistilor nu va suporta schimbari conceptuale, evitarea unor alegeri anticipate va fi practic imposibila.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
