Timpul.md

Actualitate 31 Mai 2019 | 09:43

Câte miliarde are Putin? Spionii americani vor fi însărcinați să afle cu exactitate

La 27 februarie, Congresului american i-a fost transmis un proiect de lege care împuternicește serviciile americane de informații să colecteze și să monitorizeze datele privind activele financiare personale ale președintelui rus Vladimir Putin, a celor mai apropiați asociați, pentru a identifica toate ”portofelele personale”.

Autorii acestui proiect de lege istoric sunt doi membri ai Camerei Reprezentanților – Val Demings și Elise Stefanik. Cele doua menționează că actuala conducere a Rusiei folosește corupția pentru a-și menține puterea și a slăbi alte regimuri democratice. Prin urmare, „cel mai bun mod de a ataca puterea lui Putin și a susținătorilor săi este de a urmări fluxurile financiare ilegale și secrete care finanțează operațiunile lor”, spune Demings.

Acest document instruiește serviciile americane de informații nu doar sa monitorizeze sursele de îmbogățire ale președintelui rus, dar și sa afle care dintre oligarhi facilitează „practicile de corupție”. Proiectul de lege a fost aprobat de Camera Reprezentanților și a fost prezentat Senatului.

Publicația Radio Liberty a colectat din surse deschise doar câteva scheme de îmbogățire a elitei conducatoare a Rusiei, confirmând concluzia privind dobandirea ilicita a averii de către șeful Kremlinului.

În martie 2019, după ce a adunat toate informatiile despre averea lui Putin, proiectul Polygraph a reamintit că, conform declarației oficiale, președintele rus câștigă în medie 112.000 de dolari pe an, iar în cele 13 conturi bancare în 2018 avea 241.000 de dolari. În același timp, pe mâna secretarului său de presă, Dmitri Peskov, a fost descoperit un ceas de 600.000 de dolari.

Probabil că ancheta privind spălarea banilor rușilor de la Danske Bank, cea mai mare spălare de bani din istorie, va ajuta sa arunce lumină asupra originii averilor colosale ale oficialilor ruși. „Acuzațiile privesc transferuri ilegale de aproximativ 230 miliarde de euro care au trecut prin sucursala estoniană a băncii din 2007 până în 2015.

Directorul băncii, Howard Wilkinson, cel care a expus schema de spălare a banilor, a declarat că cea mai mare afacere a sucursalei sale a fost conversia în dolari a rublelor cu origine dubioasă. Clienții vindeau în fiecare zi ruble și cumparau moneda americană, iar banca nu a verificat niciodata originea acestor bani. Prin sucursala estoniană a băncii în fiecare zi au trecut până la 20 milioane dolari.

„Cei care conduceau compania au fost asociați cu mai multe bănci care au dat faliment în Rusia”, a spus Wilkinson. El a început să studieze clienții băncii și a constatat că operațiunile au fost efectuate de companii fictive înregistrate la aceeași adresă din Londra. Vărul președintelui rus – Igor Putin – a participat activ la această schemă de spălare a banilor. Wilkinson sugerează că și FSB a fost implicata în aceste operațiuni.

În 2007, Stanislav Belkovski a estimat bogăția președintelui rus la 40 de miliarde de dolari. Potrivit estimărilor sale, Putin controlat în secret 37% din Surgutneftegaz, 4,5% din Gazprom și cel puțin 75% din compania Gunvor, care oficial era detinuat de amicul sau Ghenadi Timcenko. O investigație a CIA, citata de The Times, a confirmat această concluzie.

În 2012, Belkovski a sugerat că averea lui Putin a crescut la 70 de miliarde de dolari. În același an, Boris Nemtov, care a fost ulterior asasinat lângă zidurile Kremlinului, a publicat un raport intitulat ”Viața unui sclav la galere”, în care sustina că Putin deține 20 de palate și vile, 43 de avioane, diverse iahturi și o colecție de ceasuri de lux.

În 2017, William Browder, în cadrul unei audieri in cadrul Comitetului Senatului SUA, a declarat că Vladimir Putin este cel mai bogat om din lume cu o avere de 200 de miliarde de dolari.

Acum, Stanislav Belkovski, subliniind că declarațiile sale anterioare erau estimări ale experților fără dovezi documentare solide, consideră că astăzi averea lui Putin este de aproximativ 120 de miliarde de dolari.

În 2014, președintele Fundației pentru Drepturile Omului, Garry Kasparov, a declarat că averea lui Putin a fost ascunsa în mod inteligent în străinătate și va fi extrem de greu sa fie descoperita. iar în 2015, omul de afaceri Maxim Freidson, care a dat în judecată Gazprom, a dezvlauit originea averii lui Vladimir Putin, care îsi are radacinile din uniunea cu grupărire criminale ruse de la începutul anilor 1990.

La începutul anilor 1990, Freidson era familiarizat cu ”gruparea oamenilor de afaceri, a banditilor și a oficialilor primariei” care a înflorit în Sankt Petersburg. Vladimir Putin, președintele Comisiei pentru relații externe al Primăriei, a jucat un rol semnificativ în această ”grupare”. În acei ani, prietenii de atsazi ai lui Putin au făcut primele sale milioane. Aproape toate personajele din mediul său de atunci joacă astazi roluri importante în politica și afacerile Rusiei. Într-o serie de interviuri pentru Radio Liberty, Maxim Freidson a vorbit despre modul în care ”șmecherul din Primarie” Vladimir Putin transfera diverse imobile din patrimoniul primariei unor persoane și pretindea parte din afacerile profitabile.

„Banditii obtineau de la Putin protectia primariei și toate tipurile de asistență, inclusiv permise, licențe, autorizatii etc.

Freidson spune că l-a mituit pe Vladimir Putin de două ori.

Maxim Freidson vorbește despre modul în care Putin a oferit portul Lomonosov banditilor din Petersburg. Era o parte a bazei navale militare, unde nu exista vamă și niciun fel de control. Evident ca aceasta a contribuit la cresterea fluxului de contrabandă, inclusiv cu droguri. Cartelul columbian de cocaină Cali a găsit astfel acces pe piața rusă. A început cu mici loturi care au fost livrate sub forma unor pachete de creveți congelați și, ulterior, s-au gândit să cumpere submarine sovietice, care puteau naviga sub acoperirea unor nave de cercetare oceanografică. Acestia au fost primii pași, dar mai târziu, „odată cu venirea lui Putin la putere, traficul de cocaină a fost deplin naționalizat”, sustine Freidson, comentând scandalul privind cocaina de la Ambasada Rusiei din Argentina.

Freidson observă că schemele de spalare a banilor obtinuti din vanzarea de cocaină nu s-au schimbat fundamental fata de anii 90, cel putin judecând după ancheta privind spălarea banilor de la Danske Bank.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus