Oricum ar fi pusă întrebarea, trebuie să se conştientizeze faptul că o ţară care se vrea prosperă are nevoie de oameni pregătiţi, adică educaţi, calificaţi, învăţaţi, abilitaţi (deci habilitaţi) cu anumite drepturi inclusiv în ce priveşte cercetarea şi inovarea, indirect, are nevoie de oameni care să se distingă prin titlul de doctor şi doctor habilitat în ştiinţe.
Pentru a pune lucrurile la locurile lor în această chestiune, fără a încerca să ne impunem vreun punct de vedere, vom face uz de cea mai simplă şi accesibilă informaţie. Aceasta este oferită de Consiliul Naţional de Acreditare şi Atestare, instituţia abilitată, printre altele, cu atestarea cadrelor ştiinţifice şi didactice, adică, implicit, cu confirmarea sau conferirea titlurilor de doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţe.
Informaţia referitoare la subiectele ce ţin de doctorat şi postdoctorat este disponibilă pe portalul CNAA, www.cnaa.md, cu începere din anul 2004.
Remarcăm faptul că în anul 2009 s-a înregistrat un avânt impresionant în ce priveşte pregătirea cadrelor prin doctorat şi postdoctorat, de atunci, spre regret, cifrele fiind în scădere. Aşadar, în ultimii 5 ani, şi-au luat diplomele de doctor şi doctor habilitat 993 persoane, după cum urmează:
în anul 2009 au fost confirmate 282 teze (244 teze de doctor, 38 teze de doctor habilitat);
în anul 2010 au fost confirmate 208 teze (186 teze de doctor, 22 teze de doctor habilitat);
în anul 2011 au fost confirmate 190 teze (172 teze de doctor, 18 teze de doctor habilitat);
în anul 2012 au fost confirmate 203 teze (181 teze de doctor, 22 teze de doctor habilitat);
în anul 2013 s-au înmânat, până sfîrşitul lui noiembrie 2013, doar 110 diplome de doctori: 97 pentru teze de doctor, 13 pentru teze de doctor habilitat).
Datele nu se limitează la Academia de Ştiinţe a Moldovei, ci cuprind rezultatele tuturor instituţiilor din republică abilitate cu activitate de doctorat.
Preşedintele CNAA academicianul Valeriu Canţer, a atenţionat opinia publică despre scăderea alarmantă a numărului de persoane care decid să facă doctoratul şi să-şi susţină tezele realizate în cadrul acestor studii, într-un articol publicat de curând, la 21 octombrie 2013. Astfel, conform statisticilor, Republica Moldova are la 100 mii de locuitori circa 45 de doctoranzi, ceea ce înseamnă de două ori mai puţin decît Franţa, de trei ori mai puţin decît Norvegia, de patru ori mai puţin decît Estonia şi de peste şapte ori mai puţin decît Finlanda şi cu mult mai puţin decât în Elveţia şi SUA.
În ce priveşte numărul tezelor de doctorat şi postdoctorat susţinute anual, la 100 mii de locuitori în perioada 2004-2011, Republica Moldova devansează doar 4 ţări europene cu cca 6 doctori şi doctori habilitaţi în ştiinţifice, în timp ce în majoritatea ţărilor europene se acordă anual 15 diplome de doctor la 100 mii de locuitori, iar în Germania, Suedia şi Elveţia – peste 30. Situaţia se explică în primul rând prin numărul mic de doctoranzi – conform statisticilor CNAA, la 1000 de studenţi în Republica Moldova se înregistrează circa 15 doctoranzi (inclusiv cei cu taxă – aproape jumătate), spre deosebire de majoritatea ţărilor europene unde se atestă 35-100 doctoranzi la 1000 de studenţi. De asemenea, numărul mic de teze susţinute anual, ceea ce înseamnă în fapt şi o rată mică de susţinere, reprezintă o consecinţă a bazei financiare şi materiale insuficiente pentru efectuarea cercetărilor şi obţinerea rezultatelor ştiinţifice relevante; nivelul scăzut de competenţe ale studenţilor admişi la doctorantură; timpul redus dedicat cercetării; lipsa unor perspective economice atractive pentru cercetători după finalizarea doctoratului. Astfel, la ziua de azi, bursa unui doctorand este de 700-800 lei, sumă care de departe nu acoperă minimul necesar de existenţă.
De menţionat că, în conformitate cu actualul cod al ştiinţei şi inovării, repartizarea locurilor pentru studii de doctorat şi postdoctorat este prerogativa Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Modificările care vor surveni însă în textul acestei legi presupun acordarea respectivelor drepturi instituţiilor de învăţământ superior din republică.
Dr. hab. A. Hanganu
Secretar ştiinţific general interimar al AŞM
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
