Limba moldovenească este în prezent oficială în cel de-al doilea stat românesc, aşa cum e scris în Articolul 13 din Constituţia acestei ţări, adoptată în 1994. Ceea ce contravine unui alt document, considerat, pe bună dreptate, fundamental, şi anume Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, din 1991, în care se făcea referire la limba română. Şi atunci ce fel de limbă se vorbeşte în Republica Moldova?

Iată obiectul sesizării pe care a făcut-o Ana Guţu, deputat în Parlamentul de la Chişinău, din partea Partidului Liberal Reformator, dar, mai presus de toate, profesor universitar şi lingvist. Demersurile sale pe această temă au început încă din 5 martie 2013. Ca om de ştiinţă, ne-a spus foarte clar că nu există nicio motivaţie pentru a susţine limba moldovenească. Ca om, crescând pe malul stâng al Prutului, vorbind româneşte în casă, dar şi cu neamurile din România, citind cărţi în limba română, Ana Guţu a tânjit după idealul de-a pune capăt teoriei moldovenismului, inventată de sovietici.

"Au fost la noi lingvişti care făcuseră pact cu ideologia sovietică, pe timpuri, dar care mai târziu, după 1991, şi-au recunoscut greşelile", arată intelocutoarea mea. Ceea ce se cere în sesizarea către Curtea Constituţională de la Chişinău este să se ia act de faptul că Declaraţia de Independenţă din 1991, ca act suprem al Republicii Moldova, a impus limba română, ca limbă oficială în această ţară.

Incertitudini pe scena politică de la Chişinău

Problema cea mare ar veni abia după data de 5 decembrie. Pentru că, în cazul în care Curtea Constituţională dă câştig de cauză acestei cereri, atunci ar trebui ca Parlamentul să modifice Constituţia. Dar pentru asta ai nevoie de o coalţie care să aibă două treimi din numărul parlamentarilor. Ceea ce nu e cazul acum. "Nici în viitorul apropiat nu cred că vreo coaliţie va avea două treimi din Parlament", consideră Ana Guţu.

Şi atunci e posibil ca decizia Curţii Constituţionale, în eventualitatea în care ar fi favorabilă limbii române, să rămână doar o simplă formalitate, bună de aruncat într-un sertar? Se pare că nu, în opinia omului politic. "Doresc să solicit preşedintelui Republicii Moldova, ca, în acest caz, să comunice oficial către toate forurile internaţionale ca în documentele oficiale să se facă referire la limba oficială a statului", adică limba română, se arată foarte decisă Ana Guţu.

"Va fi o lovitură puternică pentru susţinătorii moldovenismului"

Decizia pe tema aceasta ar fi trebuit luată de Curtea Constituţională de la Chişinău încă din august 2013, dar atunci procedura a fost amânată, aflu de la analistul politic de la Chişinău, Nicolae Negru. Ce trebuie spus este că şase judecători compun Curtea Constituţională a Republicii Moldova. Oameni tineri, fără legături cu cine ştie ce cariere nomenclaturiste din trecut.

Ce mai poate lua în considerare Curtea este că Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova s-a pronunţat deja, arătând că limba vorbită pe teritoriul acestei ţări este cea română. "Va fi un moment istoric, o lovitură puternică pentru susţinătorii moldovenismului", consideră Nicolae Negru, referindu-se la situaţia în care Curtea Constituţională ar da câştig de cauză limbii române.

Grijile omului simplu – sărăcia şi şomajul

Datele recensământului făcut în 2004, în Republica Moldova, arătau că în acel moment numai 2% din cetăţenii acestei ţări se considerau români, în timp ce 17% susţineau că vorbesc limba română. Procentele au fost însă mereu puse sub semnul întrebării, cu atât mai mult cu cât recensământul fusese realizat în timpul guvernării comuniste, deloc înclinată spre ideea de românism.

"Părerile oamenilor sunt împărţite, unii cred că vorbesc limba moldovenească, alţii limba română", spune Vasile Şoimaru, profesor universitar la Academia de Ştiinţe Economice din Chişinău. Elevii, când merg la şcoală şi deschid manualul de limba română, văd pe copertă scris "Limba română". Sau când deschid manualul de istorie, pe copertă văd scris – "Istoria românilor". Ce mi se spune este că, la nivelul omului simplu, altele sunt grijile de azi – sărcia, şomajul.

Cât priveşte tinerii studioşi, ţinta lor, după ce-au absovit facultatea, e mai degrabă străinătatea. "Economia este la pământ, locuri de muncă nu sunt şi nici speranţe prea mari pentru tineri" face profesorul universitar Vasile Şoimaru un succint tablou al stării de spirit dintr-o ţară recunoscută deja, în rapoartele internaţionale, printre "campioanele" sărăciei din Europa.

Posibila recunoaştere a limbii române ca oficială dincolo de Prut "nu ar pune capăt teoriei moldovenismului, dar în mod clar ar şubrezi-o", consideră istoricul Adrian Cioroianu. Momentul acesta ar veni după un alt fapt important, petrecut la finele lunii trecute, la Vilnius, când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

"Orice om de bun simţ ştie că limba moldovenească nu există. dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Mai sunt încă multe probleme de rezolvat", se referă specialistul cu precădere la situaţia Transnistriei. Dar ce este cu această teorie a moldovenismului? Sovieticii au inventat-o încă din anii ’20, pentru a-şi motiva astfel revendicările teritoriale faţă de România, respectiv Basarabia, pe care o doreau integrată într-un aşa-zis stat moldovenesc, între graniţele URSS, evident.

Teoria susţine că românii ar fi ajuns la est de Carpaţi abia în secolul al XIV-lea, în spaţiul în care azi sunt, din punct de vedere istoric, Moldova şi Basarabia. Sovieticii arătau însă că pe aceste meleaguri erau deja slavi, pe atunci, iar din contopirea celor două populaţii s-a format "poporul moldovenesc".

Pentru a face presiuni cât mai mari asupra României, Moscova decide în 1924 să înfiinţeze la hotarul nostru de est, deci în stânga Nistrului, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, scopul fiind "refacerea unitatăţii poporului moldovenesc". Tocmai în această pseudo-republică este inventată limba moldovenească, având caractere chirilice. Scoase deja la lumuna zilei, arhivele arată azi că limba moldovenească e rodul unor comisari politici bolşevici. Un dictat lingvistic, dacă se poate spune aşa.

Basarabenii vorbesc limba română

Ideea de limbă moldovenească poate fi uşor desfiinţată de un specialist. "O limbă se defineşte prin structura gramaticală şi prin vocabularul de bază", spune Liliana Ruxăndoiu, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti. Aşadar, limba pe care o vorbesc românii de pe ambele maluri ale Prutului este identică. Mai mult decât atât, dacă ne referim la diverse graiuri ale românilor din diverse zone ale spaţiului mioritic, diferenţele nu sunt între est şi vest, ci între nord şi sud. Astfel, românii din sudul Basarabiei au graiul similar cu cei din Muntenia, pe când graiul din nordul Basarabiei se aseamănă cu cel din Moldova.

Sfârşitul minciunii?

Am primit un comunicat de la Platforma Civică "Acţiunea 2012" – reunind peste 30 de organizaţii unioniste din România şi Republica Moldova – cu privire la aşteptata decizie din ziua de 5 decembrie 2013. Din care am remarcat una dintre frazele de final – "judecătorii Curţii Constituţionale de la Chişinău au de ales dacă se poziţionează alături de Stalin şi de minciună sau sunt de partea adevărului, deci rămân în istorie alături de Alexei Mateevici, Grigore Vieru, Doina şi Ion Aldea Teodorovici sau Dumitru Matcvoschi".
 
Sursa: România Liberă
Dan Gheroghe