Timpul.md

Editorial 6 Octombrie 2017 | 07:05

Ce-mi spunea mie mama?

Mama, când eram mică și nu aveam serviciul meu, ca orice părinte de treabă îmi dădea bani de buzunar. Dar de fiecare dată îmi spunea: „Să nu dai banii pe prostii!”. 

Prostiile erau numeroase. De la gume de mestecat la țigări. Când am ajuns la banii mei, am devenit mai cheltuitoare și am dat de multe ori banii pe prostii. Ba mai mult, nici nu sunt prea atentă. Săptămâna trecută am vrut să îmi cumpăr un gel antibacterian de mâni și fiindcă era un produs rusesc, iar indicațiile în română sunt scrise pentru furnicile înzestrate cu ochi de vultur, mi-am cumpărat o mască de față. N-ar fi o problemă dacă aș utiliza așa ceva, dar eu nu folosesc măști de față. În concluzie, iar am dat banii pe prostii.

Nu mai e așa grav ca în copilărie. Fiindcă acum cel puțin stric aiurea banii munciți de mine, nu cei pe care tata și mama îi câștigau cu greu. Dar, desigur, nimeni nu e fericit când aruncă banii pe fereastră. Nici măcar atunci când sunt ai lui, fiindcă atunci când sunt ai altora supărarea e mai mare.

Asta face acum Dodon. Cu referendumul lui anti-Chirtoacă. Nu îi ajunge că Dorin Chirtoacă e arestat la domiciliu. Și haideți să o dăm pe cea dreaptă: socialiștii se lăudau la televizor cu arestarea edilului cu săptămâni înainte de a avea loc. Cam ce concluzie ar trebui să tragem noi de aici? Că arestările se stabilesc înainte de socialiști? Că a fost o comandă politică?

Dar să revin la banii noștri. Știți cât costă referendumul? 9 milioane de lei, adică jumătate de milion de euro. Vi se pare puțin? Mie nu. Deci Dodon și partidul lui dau banii pe prostii, cum ar zice mama.

Problema însă e alta, nici măcar nu sunt banii lor. Dar nu numai că socialiștii nu pun jumătate de milion de euro pentru un referendum pornit de ei, nu numai că nici președintele țării nu pune banii, dar nici măcar guvernul Moldovei nu poate face acest lucru. Pentru că bugetul de stat e de mult timp pe minus. Să nu uităm că trăim din împrumuturi.

Și probabil există acea ironie a sorții care a făcut ca tocmai marți, când se anunța costul referendumului, să intre în bugetul de stat ultima tranșă de împrumut de la București, în valoare de 40 de milioane de euro. Ceea ce e literatură a absurdului, ca referendumul împotriva lui Chirtoacă, dorit atât de tare de Dodon și gașca sa, să fie plătit din banii împrumutați din România. Fiindcă așa reiese după o matematică elementară: dintr-un buget în care intră 40 de milioane se extrage jumătate de milion pentru un referendum.

Nu o să scăpăm veci pururi de cei care ne îngroapă în datorii și ne țin pe loc. Și cum să scăpăm când, vorba ceea, miliardul „așa și nu” a apărut (ca să folosesc o calchiere din presa locală), iar singurul închis pentru acest furt a fost tot un politician care devenise incomod (ce-i drept, nu fiindcă ar fi luptat pentru noi, ci fiindcă nu se mai sătura, voia tot mai mult).

În încheiere, în dulce stil (de dată recentă) românesc, spun doar atât: altă întrebare?

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus