Externe

Ce modificari la Constitutie propun partidele: Parlament bicameral asimetric si regionalizare

Pre?edintele Traian Basescu se intalne?te luni cu liderii partidelor parlamentare pentru consultari legate de modificarea Constitutiei. Agenda ?efului statului, punerea in aplicare a rezultatului referendumului – trecerea la un parlament unicameral -, nu coincide cu agenda a trei din cele patru forma?iuni parlamentare. Consultarile de la Palatul Cotroceni ar putea constitui un e?ec pentru pre?edinte.

Atat liberalii, cat ?i social democra?ii decid luni diminea?a in forurile lor de conducere ce strategie vor aplica la intalnirea cu ?eful statului. Cele doua partide de opozi?ie cu siguran?a nu vor fi de acord cu propunerea de punere in practica a rezultatului referendumului, deoarece in ultima intrunire a Delega?iei Permanente PNL ?i in cadrul ultimului Consiliu Na?ional PSD s-au prezentat documente oficiale referitoare la principiile viitoarei constitu?ii, iar sistemul unicameral nu intra in discu?ie.

UDMR nu are pana in prezent un document aprobat de un for de conducere, dar pozi?iile exprimate declarativ sunt similare celor ale PNL ?i PSD.

Singurul partid care va merge sigur pe linia ?efului statului este PDL, dar, chiar ?i cu sprijinul grupului a?a-zis de independen?i din Parlament, se afla in minoritate. Cu toate acestea, in Parlament, atunci cand se va afla pe rol revizuirea Constitu?iei, nici una dintre tabere nu are majoritatea necesara pentru a-?i impune punctele de vedere, ceea ce presupune ca vor avea loc negocieri la sange, cu cedari ?i compromisuri de ambele par?i. Nu este exclus ca, in situa?ia in care par?ile nu se vor in?elege, revizuirea Constitu?iei sa intre intr-un blocaj pe termen lung.

Cotidianul.ro va prezinta principalele op?iuni ale partidelor in ceea ce prive?te reforma sistemului politic prin intermediul viitoarei constitu?ii.

Calendarul revizuirii Constitu?iei

PDL propune ca in cel mai scurt timp posibil sa se infiin?eze comisia parlamentara speciala pentru elaborarea unui proiect de revizuire a Constitu?iei, dar numai pentru modificarea sistemului parlamentar. “Dead line”-ul liderilor din Modrogan ar fi luna septembrie, pentru ca in partea a doua a lunii octombrie sa se organizeze referendumul care ar urma sa confirme sau sa infirme modificarea sistemului parlamentar.

PSD ?i PNL propun o modificare complexa a Constitu?iei in toate domeniile in care Legea fundamentala trebuie corectata ?i pusa in acord cu Constitu?ia UE. Cele doua partide considera ca sfar?itul anului 2011, inceputul anului 2012 ar constitui termenul pana la care noua lege fundamentala ar trebui finalizata.

In ceea ce prive?te UDMR, liderii acestei forma?iuni nu s-au pronun?at in privin?a termenului, dar cum au ?i ei vedere cel pu?in patru modificari, este posibil ca op?iunile lor privind data sa fie apropiate de cele ale Opozi?iei. In calcule nu intra ?i pozi?iile deputa?ilor minorita?ilor na?ionale ?i cele ale independen?ilor; este insa mai mult ca sigur ca ultimii vor fi pe aceea?i linie cu PDL.

Sistemul bicameral asimetric – propus de o larga majoritate

Pozi?ia PDL este cunoscuta inca din timpul campaniei electorale: o singura Camera a legislativului, prevederea urmand sa intre in vigoare dupa alegerile din 2012. PNL ?i-a oficializat in urma cu cateva zile inten?iile propunand un sistem bicameral asimetric. In viziunea liberalilor, Camera Deputa?ilor ramane singura autoritate legiuitoare a ?arii – aleasa prin vot universal, egal, direct ?i secret -, iar Senatul devine Camera de reprezentare a euroregiunilor (o forma noua de impar?ire administrativ-teritoriala – n.a.), aleasa prin vot indirect de electori reprezentand euroregiunea respectiva (presedintii si membrii consiliilor regionale si primarii de localitati, precum si membrii consiliilor locale). Camera Deputa?ilor ar urma sa fie compusa din 280 de membri, iar Senatul din 72.

PSD propune – decizie oficiala – tot un sistem similar, Camera Deputa?ilor urmand sa devina organ legislativ la nivel na?ional ?i interna?ional, Senatul urmand sa reprezinte interesele comunita?ilor locale. Modalita?ile de alegere sunt de asemenea identice: vot direct pentru Camera Deputa?ilor ?i vot indirect pentru Senat. PSD propune 220 de deputa?i ?i 110 senatori. PNL ?i PSD propun ca numarul de parlamentari sa fie consfin?it prin Constitu?ie, in prezent, legisla?ia electorala fiind cea care stabilea numarul de mandate. ?i UDMR se pronun?a pentru o formula similara. Nu exista in acest moment o decizie oficiala a vreunui for al Uniunii in acest sens, ci doar declara?iile lui Marko Bela ?i altor frunta?i maghiari. ?i UDMR se pronun?a pentru o reducere a numarului de parlamentari, dar nimeni nu a avansat pana acum vreo cifra.

Republica parlamentara ca?tiga teren

PDL nu a ie?it pana in prezent in public cu vreo varianta in ceea ce prive?te Pre?edin?ia Romaniei pentru viitoarea lege fundamentala. (Exista doar o propunere individuala a europarlamentarului Cristian Preda privind un posibil regim semipreziden?ial, cu puteri sporite pentru ?eful statului – n.a.) Liberalii propun o varianta de republica parlamentara, in care pre?edintele este ales direct de electorat ?i are atribu?ii mai mult de reprezentare. PSD opteaza tot pentru republica parlamentara, cu pre?edinte ales indirect, de catre parlamentari ?i un corp electoral format din ale?i locali. Atat in varianta PNL, cat ?i in cea a social democra?ilor cresc substan?ial atribu?iile ?efului guvernului. UDMR are in acest moment o op?iune care nu este insa oficiala, aceea a alegerii pre?edintelui de catre Parlament.

Jude?ele dispar, apar regiunile

Potrivit PNL, textul revizuit al Constitutiei nu va contine referinte la judet, urmand sa se faca deosebirea intre guvernarea locala si organele ei (primari, consilii locale), pe de o parte, si administratia publica, pe de alta parte. Liberalii propun trecerea la regiunile recomandate de UE, dar lasa in sarcina viitorului Senat sarcina de a regandi structura locala a guvernarii si administratiei. PNL mai opteaza ?i pentru desfiin?area prefecturilor. PSD merge tot pe varianta inlocuirii jude?elor cu regiuni, in schema noii impar?iri administrativ-teritoriale fiind preferata varianta cu 12 regiuni mari, nefiind exclusa nici alta cu 20 de regiuni. UDMR s-a pronun?at pentru o formula tranzitorie, in care se trece de la 8 regiuni de dezvoltare economica la 15, urmand ca acestea sa devina ulterior regiuni administrative. In PDL (nu exista o pronun?are oficiala in acest sens), varianta regiunilor nu este agreata decat de foarte pu?ini politicieni, dar ca o solu?ie aplicata ceva mai tarziu.

Proceduri de revizuire a Constitu?iei

Se infiin?eaza o comisie parlamentara pentru elaborarea unui proiect de modificare a Constitu?iei. Conform algoritmului, structura comisiei ar fi urmatoarea: PDL – 5 parlamentari, PSD – 5, PNL – 3, UDMR – 3, minorita?i – 1. Deciziile importante se adopta cu 10 voturi. Proiectul adoptat se pune in dezbatere publica dupa care este remis fiecarei Camere, pentru dezbatere ?i votare in paralel. Pentru a fi adoptat de Senat sunt necesare 91 de voturi din 137, iar pentru Camera Deputa?ilor, 222 de voturi din 334. In situa?ia in care exista diferen?e intre varianta Senatului ?i cea a Camerei, se infiin?eaza o comisie de mediere, dupa algoritmul comisiei constituante ini?iale. Daca medierea e?ueaza, atunci medierea se va realiza in ?edin?a comuna a celor doua Camere, articolele aflate in divergen?a urmand sa fie adoptate cu 314 voturi.

?inand cont de documentele oficiale ?i de declara?iile liderilor politici, in acest moment se contureaza urmatoarele majorita?i: Senat: PSD+PNL+UDMR = 75 voturi, PDL + independen?i = 62 voturi; Camera: PSD+PNL+UDMR = 175 voturi; PDL+ independen?i = 140 voturi. Nu se ?tie cum vor vota cei 18 deputa?i din grupul minorita?ilor. ?edin?a comuna: PSD+PNL+UDMR = 250 voturi, PNL+independen?i = 202 voturi. In 30 de zile dupa adoptarea de catre Parlament a proiectului de revizuire, se organizeaza un referendum, in care electoratul trebuie sa se pronun?e prin “da” sau “nu” in privin?a noii constitu?ii. Pentru ca noua lege fundamentala sa fie confirmata de catre electorat prima condi?ie o constituie valabilitatea referendumului, adica prezen?a la urne a jumatate plus unu dintre alegatori inscri?i pe listele electorale permanente; noua constitu?ie este considerata ca fiind adoptata daca este votata cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul intregii ?ari.

Sursa: Cotidianul.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *