Actualitate

CELE CINCI SCENARII pentru reforma UE. Planul istoric anunţat la Bruxelles

Liderii Uniunii Europene vor decide până la sfârşitul anului asupra viitoarei direcţii a Blocului comunitar, a mai spus Juncker, prezentând planuri pentru reformarea organizaţiei, după ce zilele trecute a vorbit despre grade diferite de integrare. Despre scenariile referitoare la reconfigurarea blocului comunitar a vorbit şi preşedintele Klaus Iohannis, care a transmis că se poziţionează ferm împotriva ideii „unei Europe cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice", întrucât o asemenea strategie ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european.

În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat „Carta Albă privind Viitorul Europei", notând principalele realizări ale Uniunii Europene: „pacea timp de şapte decenii şi o Uniune Europeană extinsă, cu 500 de milioane de cetăţeni care trăiesc în libertate într-un spaţiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume". „Carta Albă" abordează şi provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, prezentând cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcţie de intenţiile statelor membre.
„Aceasta nu va fi o simplă aniversare a Tratatului de la Roma, ci ar trebui să fie şi momentul naşterii Uniunii Europene a anului 2017. Pe măsură ce întoarcem pagina şi începem o nouă etapă în istoria noastră, este timpul să căutăm noi răspunsuri. (…) Ce vor spune urmaşii noştri peste 60 de ani despre moştenirea pe care le-am lăsat-o? Vreau ca ei să fie mândri. Acum este timpul ca noi să fim pionieri şi să lucrăm uniţi, mână în mână, pentru viitorul nostru", a spus Juncker în Parlamentul European.

„Carta Albă" reprezintă contribuţia Comisiei Europene la summitul programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.

Planul constă în prezentarea a cinci scenarii de lucru care „nu sunt exhaustive şi nici nu se exclud unul pe altul", anunţă Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

„Dacă vrem să inspirăm curaj pentru alţii, trebuie noi înşine să să avem mult curaj. Viitorul Europei nu trebuie să devină ostaticul alegerilor, politicilor de partid sau a micilor insuccese domestice pe termen lung. Oricât de dureros şi de regretabil ar fi Brexitul, acesta nu va opri ascensiunea către viitor a Uniunii Europene. Avem nevoie să mergem înainte, trebuie să continuăm! Încotro te îndrepţi, Europa? Încotro se îndreaptă Europa celor 27 de membri?

În fapt, nu există un moment mai bun decât cel de acum pentru a purta aceste dezbateri dificile, care trebuie să ţină cont de o condiţie esenţială, care să determine modul în care vom acţiona pe mai departe. Să fim sinceri, pentru prea mult timp ceea ce oamenii aşteptau de la UE a fost mai mult decât blocul comunitar putea să ofere de fapt. Sarcina noastră va fi să articulăm cât se poate de clar ceea ce poate şi ceea ce nu poate oferi Uniunea", a mai spus Juncker.

Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker şi a Declaraţiei de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.

Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze – Ţările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce priveşte cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă şi terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aştepta ca toate cele 27 de state membre să-şi dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informaţii în timp real între autorităţile şi instituţiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sânul Uniunii „să devină mai complex".

Scenariul 4: Să facem mai multe, dar mai puţin – Mutarea accentului pe domenii extrem de precise, cum ar fi diplomaţia, sfera informaţională sau gestionarea comună a frontierelor UE, nu legiferarea cu orice preţ, mai ales când vine vorba de subiectele cotidiene. Această nouă abordare ar trebui să răspundă criticilor referitoare la o Uniune mult prea birocratică şi invazivă.

Scenariul 5: Federalism sporit – Cele 27 de ţări ar putea lua decizia de a „gestiona în comun mai multă putere, mai multe resurse şi procese decizionale, în toate domeniile" (zona euro, afaceri externe şi apărare, imigraţie, energie, probleme de mediu etc.). Însă, avertizează Comisia, „există riscul ca acuzaţiile potrivit cărora UE este lipsită de legitimitate sau acaparează prea mult puterea, în detrimentul autorităţilor naţionale, să se augmenteze".

Jean-Claude Juncker ar vrea să primească răspunsuri în privinţa viitorului UE până la toamnă, când se va şti cu certitudine care sunt direcţiile politice în Olanda, Franţa şi Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri.

„În momentul de faţă, nu există o voinţă colectivă de modificare a tratatelor. Dezbaterile pe teme europene nu interesează pe nimeni în afara cercurilor de la Bruxelles. Dar sunt sigur că va veni o zi în care tratatele vor trebui adaptate la voinţa colectivă care urmează să apară", a continuat Juncker.

Preşedintele CE a reiterat că nu va candida pentru un nou mandat. „Nu voi candida pentru un nou mandat, dar credeţi-mă că nu sunt obosit şi nici lipsit de idei", a subliniat Juncker. Mandatul lui Juncker de preşedinte al Comisiei Europene se va încheia în 2019.

Jean-Claude Juncker s-a declarat favorabil, săptămâna trecută, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret. „Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de ţări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alţii, creând o construcţie mai structurată, deschisă tuturor!?", a declarat Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenţi la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles. "A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toţi aceleaşi lucruri împreună", a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinţei pe tema "Europa: o viziune a viitorului". "Voi face propuneri în acest sens zilele următoare", a adăugat Juncker.

„Ar trebui ca, în momentul aniversării Tratatului de la Roma, (…) să încercăm să ajungem la un acord asupra elementelor esenţiale. Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esenţial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul" – apărare, politici economice şi altele, a explicat joi preşedintele Comisiei Europene.

Reluând o temă abordată deja într-un discurs rostit la Maastricht în decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor „orbite" diferite pentru ţările membre UE, în funcţie de gradul acestora de integrare. „Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziţiona cei cărora nu le place să împărtăşească toate ambiţiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia şi alte ţări", a subliniat Juncker.

Iohannis: Reconfigurarea UE ar duce la dezintegrarea proiectului european

Ipoteza unei reconfigurări a Uniunii Europene a fost discutată şi în România, la Palatul Cotroceni, acolo unde preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu prim-ministrul Republicii Malta Joseph Muscat, cu care a vorbit şi despre efectele retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar şi despre protejarea drepturilor cetăţenilor români aflaţi în Regat. Şeful statului a avertizat că scenariile vehiculate în ultima perioadă referitoare la o Europă cu mai multe viteze, de exemplu, ar putea duce la scindarea blocului comunitar.

„Cu privire la dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al ţării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european. Şeful statului a reiterat că, pentru România, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic. Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Şeful statului a subliniat că România se pronunţă pentru o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Discuţiile au vizat şi viitoarele negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar preşedintele Iohannis a subliniat că e nevoie ca, după Brexit, Regatul Unit să rămână un partener strategic al UE, într-o relaţie cât mai strânsă.

„Preşedintele României a accentuat importanţa deosebită a menţinerii unităţii celor 27 de state membre UE. Şeful statului a subliniat că, pentru România, este foarte important ca prevederile Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană să asigure protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români aflaţi în Regatul Unit, astfel încât aceştia să poată beneficia şi după Brexit de drepturile deja dobândite. Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru un parteneriat deschis între Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, arătând că Regatul Unit este un partener strategic al Uniunii şi este important ca acesta să rămână într-o relaţie cât mai apropiată de UE", se mai precizează în comunicat. În cadrul întâlnirii au mai fost discutate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, criza migraţiei, precum şi priorităţile Preşedinţiei malteze a Consiliului UE.
 
Sursa: gandul.info

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *