Timpul.md

Politică 9 Decembrie 2016 | 11:45

Cetățenii români din R. Moldova vor participa la vot

Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi pe data de 11 decembrie să îşi aleagă reprezentanții din Senat și Camera Deputaților. În R. Moldova vor fi deschise 35 de secții de votare.

Potrivit lui Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chișinău, circa 87 de mii de buletine de vot vor fi puse la dispoziția basarabenilor.
Moldovenii care dețin cetățenia română trebuie să știe că pot vota în baza cărții de identitate, a cărții electronice de identitate, a cărții de identitate provizorie, a buletinului de identitate, a pașaportului simplu sau a celui electronic, a pașaportului diplomatic, a pașaportului de serviciu sau a pașaportului simplu temporar. La alegerile parlamentare vor fi aleși prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de patru ani, deputații și senatorii țării noastre. Camera Deputaților și Senatul alcătuiesc Parlamentul României.
Alegerile legislative din 2016 vor fi diferite față de cele din 2008 și 2012. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea alegerilor parlamentare pe listă pe 20 iunie 2015. Potrivit acestei norme va fi câte un deputat la 73.000 locuitori și un senator la 168.000 locuitori, astfel ajungând la un număr de 308 deputați și 134 senatori.

Pentru lupta unui fotoliu în alegerile din acest an au intrat 11 partide. În continuare vă prezentăm o sinteză a declarațiilor liderilor politici care au arătat un interes față de cetățenii români de peste Prut.

Partidul Social Democrat care este condus de Liviu Dragnea a declarat pe 27 august, când R. Moldova a aniversat 25 de ani de independență, că nu trebuie să se uite că la București și Chișinău bate o singură inimă, cea românească.

„La Bucureşti şi Chişinău bate o singură inimă”

„Am avut un destin comun, istoria ne-a separat fizic, dar nu şi sufleteşte. Am depăşit momentele în care construiam doar poduri de flori şi organizam acţiuni culturale. Este timpul să demonstrăm împreună că cea mai bună dovadă că ne pasă de generaţiile viitoare, de o parte şi de cealaltă a Prutului, este să aşezăm în centrul acţiunilor noastre comune Omul. Oamenii sunt cei mai importanţi şi pentru ei avem responsabilitatea conturării şi promovării unor Proiecte de ţară care să aducă popoarelor noastre o viaţă bună, sigură, un viitor stabil şi frumos pentru copiii şi nepoţii noştri. Dragi moldoveni, să nu uităm că la Bucureşti şi Chişinău bate o singură inimă, cea românească! La mulţi ani de pace şi binecuvântare!”, e mesajul şefului PSD pentru cetăţenii R. Moldova.

Nicușor Dan, liderul Uniunii Salvați România declara în octombrie, anul curent, că România are o responsabilitate față de românii din R. Moldova, iar USR are chiar „o sensibilitate” față de aceștia. La sfârșitul lunii octombrie, când Platforma Unionistă Acțiunea 2012 a organizat un marș pașnic în București, Nicușor Dan a fost printre puținii lideri politici din România care a acceptat să discute cu tinerii. „Considerăm că avem o responsabilitate față de ei, însă în momentul de față nu există încă o voință a majorității cetățenilor din R. Moldova pentru unire și cred că România are partea ei de responsabilitate”, a spus Nicușor Dan. El a adăugat că România ar trebui să fie activă inclusiv în ce înseamnă democratizarea și buna funcționare a instituțiilor din R. Moldova. „România trebuie să constituie un model atât ca societate, cât și ca spațiu economic pentru R. Moldova”, a mai spus liderul USR.

„Un rol mult mai activ de a ajuta forțele proeuropene”

Călin Popescu-Tăriceanu, copreședinte al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), fost prim-ministru al României, afirma la sfârșitul lunii octombrie că România ar fi trebuit să aibă o atitudine mai activă în încurajarea forțelor proeuropene din R. Moldova. După primul tur al alegerilor prezidențiale de peste Prut, Tăriceanu declara că Federația Rusă, încă din anul 2008, a abordat o atitudine mai „agresivă” și că, deși România este stat membru NATO și UE, prezența în fruntea R. Moldova a unui candidat prorus ar trebui să fie „un subiect de îngrijorare”. „Cred că ar fi trebuit să avem un rol mult mai activ de a ajuta forțele proeuropene. Mi s-a părut o prezență practic inexistentă și, atunci, rezultatele să nu ne mire. Singurul lucru pe care mi-l doresc este ca moldovenii, basarabenii noștri, să cugete profund și să facă alegerea care le va fi, și spun fără niciun fel de ezitare, cea mai favorabilă pentru viitorul lor și pentru cel al generațiilor care urmează, adică o apropiere de UE, de valorile de democrație și libertate care guvernează spațiul european și cu perspectiva apropierii (...) de România. Aici cred că avem cu toții ce să ne reproșăm”, a spus Tăriceanu.

„Bineînțeles că moldovenii sunt români”

Marian Munteanu, liderul Alianța Noastră România, inițiatorul demonstrației studențești din Piaţa Universităţii din 1990, spune că semnarea de către liderul de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a decretului de aderare a Transnistriei la Federația Rusă reprezintă un grav atentat împotriva R. Moldova, căruia trebuie să i se opună toate forțele responsabile de la Chișinău, din România și, mai ales, din așa-numitul format „5+2”, constituit tocmai pentru a garanta respectarea normelor internaționale la granița de est a R. Moldova, consideră Alianța Noastră România, condusă de Marian Munteanu.

„Bineînțeles că moldovenii sunt români. Tata este născut în Chilia, bunicul e născut în Hotin. După tată sunt din Basarabia, de dincolo de Prut. Normal că moldovenii sunt români… Liderul Alianței Noastre consideră că și reprezentanții statului român sunt vinovați pentru situația de facto, pentru că nu au știut să se comporte demn față de marile puteri și să susțină punctul de vedere național.

„Noi – vorbesc de unii reprezentanți ai statului român – ne-am comportat greșit în relația externă pe care o avem cu statele importante ale lumii, nu am știut să ne susținem cu demnitate punctele de vedere, nu am știut să luăm acele măsuri pentru a face corect cunoscută realitatea vieții noastre”, a subliniat fostul lider al studenților din Piața Universității pentru ActiveNews.

„Unirea - promovarea obiectivului de ţară”

Traian Băsescu, președintele Partidului Mișcarea Populară a obținut de curând cetățenia R. Moldova. Astfel, Băsescu a și votat la alegerile prezidențiale din țara noastră. La sfârșitul lunii noiembrie, Traian Băsescu a venit la Chișinău unde a avut o întâlnire cu publicul de aici. Preşedintele PMP, Traian Băsescu, a făcut unele precizări privind principalele teme de campanie. „Promovarea obiectivului de ţară, Unirea cu R. Moldova şi argumentele de ce, promovarea ideii că trebuie să se ţină cont de referendumul din 2009 cu 300 de parlamentari”, a spus Traian Băsescu. În cadrul evenimentului, Constantin Codreanu, candidatul PMP pentru funcția de deputat în Parlamentul României a susținut o conferință de presă cu tema „Mișcarea Unionistă între situația politică din Republica Moldova și alegerile parlamentare din România”.

„Frontierele în Europa pot fi modificate civilizat, astfel încât Republica Moldova și România să devină un singur stat. Acest lucru va fi benefic pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, a declarat fostul președinte de la București Traian Băsescu. „Estimez ca acest obiectiv istoric să se înfăptuiască în cinci-șase ani. Mulți spun că nu este posibil așa ceva. Eu susțin că se poate. Și proba că se poate este, poate surprinzător pentru unii, rezultatul din alegerile prezidențiale din urmă cu două săptămâni din R. Moldova, dar și prevederi ale Actului Final de la Helsinki din 1975, în baza căruia s-a reunificat Germania și au apărut Cehia și Slovacia ca state separate. Drumul spre uniunea vamală a lui Putin este drumul pentru oligarhi, iar drumul spre Uniunea Europeană este drumul către valori”, spus Traian Băsescu.

PNL susține Unirea

Alina Gorghiu, liderul Partidului Național Liberal, menționa în toamna acestui an că acordul dintre Moldova şi UE trebuie susţinut în continuare de statul român. „Credem însă că lucrurile trebuie privite din perspectiva proeuropeană în continuare în R. Moldova. Evident că există un guvern, care este proeuropean şi care cred că trebuie să-şi ducă mandatul mai departe. Este un acord-cadru între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care trebuie implementat mai departe, şi vom face toate eforturile ca acest parcurs să fie susţinut în continuare de statul român”, a susținut Alina Gorghiu.

În timpul marșului unioniștilor din București de la sfârșitul lunii octombrie, Alina Gorghiu a cerut administrației bucureștene să permită manifestarea pașnică a celor prezenți la marșul „Luptă pentru Basarabia”. Președinta PNL a cerut politicienilor asumarea ca proiect de țară a Unirii României cu Republica Moldova.

La Chișinău vor activa 12 secții de vot, la Bălți - două, dar și câte una în mai multe centre raionale din țară.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus