Actualitate

Cine ne-a furat Moldova Suverana?

Un grup de fosti colaboratori ai ziarului „Moldova Suverana” considera ca fosta guvernare comunista a dat publicatia pe mana unor aventurieri care au adus-o la sapa de lemn si cer guvernului si organelor competente sa se pronunte in problema legalitatii instrainarii celui mai vechi cotidian din R. Moldova.

E dureros sa vezi cum publicatia, la care o viata intreaga ai muncit cu daruire de sine, degradeaza catastrofal. Candva, pentru noi era o mare mandrie sa spunem ca lucram la ziarul „Moldova Socialista”, transformat mai apoi in cotidianul „Moldova Suverana”, care aparea in format mare si intr-un tiraj de peste 200.000 de exemplare. Pe timpuri, in paginile publicatiei si-au facut debutul aproape toti membrii Uniunii Scriitorilor, multi publicisti. La acest ziar au colaborat activ savanti, oameni de arta, intelectuali de reala valoare.

Desi tinut in chingile cenzurii draconice, timp de sapte decenii ziarul a adus cu demnitate lumina in casele cititorilor sai.
Primul numar, intitulat „Plugarul ros”, a vazut lumina tiparului in anul 1924, propunandu-si scopul sa promoveze limba materna in satele transnistrene supuse rusificarii. De la 14 septembrie 1930 pana la 1 august 1990 ziarul a purtat titlul „Moldova Socialista”. Timp de sase ani (1932-1938) s-a editat la Tiraspol in grafie latina, avand o frumoasa tinuta lingvistica si poligrafica, iar in timpul represiunilor staliniste 52 din cei 56 de colaboratori ai redactiei, pentru propagarea „latinitei” si adevarului, au platit cu viata. In anii razboiului ziarul a continuat sa apara in limba nationala la Moscova si Soroca, la Chisinau revenind in toamna anului 1944.

In perioada postbelica cotidianul a practicat o gama larga de genuri publicistice si literare – reportajul, schita, eseul, foiletonul, nuvela, pamfletul, povestirea documentara, satira si umorul. Cotidianul a contribuit activ la Miscarea de eliberare nationala. Pentru ca indraznise sa publice un proiect alternativ de lege referitor la limba de stat cu trecere la grafia latina, Biroul CC al PCM, la 17 mai 1999, l-a eliberat din functie pe redactorul-sef, dar restabilindu-l peste o zi – in urma declansarii unei greve a colectivului, sustinuta masiv de majoritatea jurnalistilor de la alte publicatii, de scriitori si alti intelectuali.

La 21 ianuarie 1994, „Moldova Suverana” s-a declarat ziar independent, dar guvernul de atunci, prin hotararea nr. 305 din 17 mai, acelasi an, a respins decizia colectivului, desi publicatia nu mai era subventionata de stat. Prin tenacitatea colectivului de creatie, redactia acumulase un patrimoniu bogat, platea la timp impozitele, salariile si onorariile, dispunea de trei automobile, de peste 20 de birouri, o sala pentru conferinte, o biblioteca bogata cu colectii complete de ziare si alte materiale informative, multe computere si imprimante. Publicatia promova o politica editoriala echilibrata, organiza sistematic intalniri cu cititorii din satele si orasele republicii, poseda o larga retea de corespondenti netitulari, primea anual 10-12 mii de scrisori.

Din toate acestea astazi n-a ramas nimic. Fiind dat pe mana unor aventurieri, ziarul a ajuns la sapa de lemn, patrimoniul e risipit, inclusiv arhiva unica, au fost concediati colaboratorii cu verticalitate, tirajul abia atinge cateva mii. Printr-o metoda frauduloasa, sustinuta de guvernantii de ieri, publicatia a trecut in proprietatea (formala, probabil) a unei singure persoane – Ion Berlinschi, un om fara merite in colectivul redactiei, iar jurnalistii care au muncit aici decenii in sir au ramas fara nimic, au fost marginalizati si umiliti.

Este dureros faptul ca, dupa ce a fost insusita in mod abuziv, cea mai veche si cea mai cunoscuta pe timpuri publicatie a devenit un instrument in mana celor care ne urasc neamul si pangaresc demnitatea nationala, seamana discordie intre oameni, defaimeaza intelectualii, utilizeaza un limbaj brutal si agresiv, compromit misiunea nobila a presei periodice. Asa ceva nu mai poate fi tolerat. Ne intrebam cu indignare: cum a ajuns un ziar cu bogate traditii pe asemenea maini?

Credem ca organele competente, inclusiv guvernul, unul dintre cofondatori, trebuie sa cerceteze legalitatea instrainarii ziarului, sa stabileasca ce s-a facut cu patrimoniul redactiei si sa gaseasca o modalitate de distribuire a actiunilor intreprinderii fostilor angajati cu o vechime de munca de cel putin 10 ani.

Semneaza o mica parte din cei care au muncit la acest ziar timp indelungat:
Tudor ?opa, Mihail Gh. Cibotaru, Ion Stici, Victor Ladaniuc, Gheorghe Ciocoi, Serafim Belicov, Dumitru ?ara, Ion Batranu, Claudia Partole, Alexandru Schendrea, Nina Partac, Andrei Fetescu, Elvira Gheorghesteanu, Tudor Iascenco, Nina Clipa, Xenia Damaschin (lista ramane deschisa pentru cei care doresc sa subscrie)
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *