De mai multe saptamani, intreaga suflare nationala discuta despre formarea noului guvern – lucru pana la un punct absolut firesc, fiindca guvernul simbolizeaza puterea, caci, tautologic vorbind, guvernul guverneaza o tara. Exista insa un aspect foarte important al guvernarii, pe nedrept neglijat de presa si de opinia publica – diplomatia in general si ambasadorii in particular. De ei depinde imaginea si pozitia RM in lume, modul in care tara e perceputa de comunitatea internationala.
Ce prezinta, asadar, ambasadorii RM in strainatate? Repet, aceasta chestiune e cea mai putin discutata de presa, putem numara pe degetele de la o singura mana numarul articolelor dedicate respectivului subiect. De unde si de ce aceasta lipsa de interes fata de un subiect atat de important? Prima explicatie ar fi aceea ca opinia publica in general si presa in particular nu au perceput componenta diplomatica a statului drept un element de baza al guvernarii. Aceasta perceptie falsa si periculoasa i-a fost indusa societatii de calitatea corpului diplomatic al RM.
Explic. Ca sa nu fim acuzati de subiectivism si de rea-vointa, recunosc ca, de la declararea Independentei sale, RM a reusit, totusi, sa pregateasca si cativa diplomati de calitate. Numai ca acestia, indeosebi dupa 2001, au fost trecuti pe linie moarta, locul lor fiind ocupat de diletanti notorii. Ma refer in acest context nu numai la cazul antologic al „ambasadorului” Zlacevski, instalat in bataie de joc de catre comunisti la Bucuresti, dar si la ceilalti „ambasadori” comunisti de „calibrul” lui Neguta, Cristea, Filimon. In acesti opt ani de guvernare comunista, functia de ambasador a devenit fie o sanctiune pentru unii, adica un fel de exil, fie o sinecura, o plata pentru anumite servicii aduse PCRM. Acestea fiind conditiile de incadrare in campul muncii diplomatice peste hotare, in functiile de ambasadori au fost numiti oameni intamplatori, fara o pregatire diplomatica elementara, care nu cunosc nicio limba straina. In cele mai importante capitale europene, unde era nevoie sa fie trimise personalitati de valoare, capabile sa sensibilizeze aceste capitale vizavi de problemele RM, au fost trimisi „diplomati” a caror singura calitate era cunoasterea limbii ruse si devotamentul personal fata de V. Voronin.
Noua guvernare trebuie sa puna capat acestei situatii extrem de urate din toate punctele de vedere. Nu putem vorbi la modul serios despre integrarea europeana a RM fara o diplomatie profesionista. Nu putem conta pe sprijinul tarilor-membre ale UE atata timp cat RM e reprezentata in aceste tari de fosti presedinti de colhoz si secretari de raicomuri din timpul Uniunii Sovietice. Daca politica externa a unei tari este continuarea politicii ei interne, noul guvern trebuie sa aiba un cuvant decisiv in desemnarea noilor ambasadori. In aceasta ordine de idei este absolut legitima urmatoarea intrebare: Cine va reprezenta RM in Romania, tara de care va depinde foarte mult realizarea idealurilor noastre de integrare europeana? La fel de important este si cine ne va reprezenta la Kiev si Moscova. Vom trimite in aceste capitale profesionisti si patrioti sau prieteni ai liderilor Aliantei, drept rasplata pentru anumite servicii, inclusiv electorale? Sper din toata inima ca Alianta realizeaza gravitatea problemei si ca va abandona practica trista comunista de a face ambasadori din orice neispravit fara cultura generala elementara, cu facultatea agricola terminata prin corespondenta si prin… pivnitele colhozurilor natale…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
