Timpul.md

Social 10 August 2015 | 08:33

Copiii - „bunuri” partajate în timpul procesului de divorț?

Migrația este una din cele mai stringente probleme cu care se confruntă în prezent R. Moldova. 

Potrivit datelor Băncii Mondiale din țara noastră sunt plecați la muncă peste hotare circa 700 de mii de cetățeni, ceea ce constituie aproape jumătate din populația aptă de muncă. În același timp, sociologii consideră că numărul real este de circa un milion, iar dintre ei, aproximativ un sfert nu planifică să revină acasă. Din cauza acestui fenomen se destramă multe familii, iar sute de copii ajung niște „bunuri”, care trebuie partajate în timpul procesului de divorț.

În societatea moldovenească întâlnim multe cazuri când bărbatul merge la muncă peste hotare, iar soția rămâne acasă ca să îngrijească de copii. În ultimii ani aceste roluri au început să se inverseze, iar acum soțiile pleacă în lumea mare, iar soții rămân acasă. Această situație am întâlnit-o și într-o familie din satul Băcioi, mun. Chișinău. Acum doi ani, soția sa a plecat la muncă în Israel, iar acasă a rămas soțul Alexandru și cei doi copii ai lor, fetița de 6 ani și băiatul de 2 anișori. Până a ajunge să facă acest pas, cuplul din Băcioi a trecut prin mai multe greutăți.

„Am intrat repede în rol de mamă și de tată”

Totul a început în anul 2006, când cei doi moldoveni s-au căsătorit. Ambii veneau după câte o căsătorie eșuată. La 22 de ani, femeia avea deja o fetiță. Alexandru era cu 10 ani mai mare, iar din prima căsnicie nu a avut nici un copil. La un an după nuntă, ei au adus pe lume o fetiță. Odată cu aceasta au început să apară și mai multe cheltuieli pentru întreținere. „Prima perioadă am trăit la socri, apoi ne-am mutat la gazdă în Băcioi și când am văzut că bani nu prea sunt, eu am plecat la muncă în Rusia. Când câștigam ceva și trimiteam acasă, când mă amăgeau și nu-mi plăteau nimic, dar ne-am descurcat. Peste o perioadă am lepădat Moscova, am revenit acasă și m-am angajat ca electrogazosudor la o întreprindere din Chișinău. Mai aveam câte un „kalîm” (n.red.: câștig mic și întâmplător, din rusă) și puteam să-mi întrețin familia, mai ales că soția atunci nu lucra”, își amintește Alexandru.

În 2011, în familia lor s-a născut și un băiețel. Tot atunci lucrurile au început să se miște mai bine. De la Primăria din Băcioi au primit un loc de casă și visau împreună să-și construiască propriul cuib. În acea perioadă el a mai fost de două ori în Rusia, iar din banii pe care i-a făcut au întors datoriile și au cumpărat piatră pentru temelia casei. „Când băiatul a împlinit doi ani, soția m-a întrebat: „poate-mi dai voi mie să plec la lucru peste hotare?! Atunci nu m-am gândit prea mult, nu-s tiran ca s-o țin lângă mine. Mai ales că ne doream ambii să ridicăm casa. I-am dat voie, iar în 2013 ea s-a dus în Israel. Eu am rămas singur acasă cu cei mici. Ambii ne gândeam că n-o să mă descurc, dar am intrat repede în rolurile de mamă și de tată. Prima perioadă nici n-am lucrat ca să pot să le ofer cât mai mult timp. Dimineața îi făceam fetiței cosițe și o duceam la grădiniță. Cu cel mic ne jucam și ne plimbam. Mă mai ajuta și sora, și nepoata”, povestește cu entuziasm bărbatul.

În primul an, el vorbea cu soția la telefon sau mergea la vecini s-o vadă pe Skype. „La început totul era minunat. Nu vorbeam în fiecare zi, dar ne înțelegeam foarte bine. Ea și-a găsit de lucru. Era foarte ocupată, muncea mult. Primele luni a întors datoriile la firma care a ajutat-o să se ducă, dar ne trimitea și nouă bani”, mărturisește Alexandru.


Cel îmbrăcat în maiou alb este Alexandru. A acceptat doar o poză de la distanță

„Sașa, nu mai vreau să trăiesc cu tine!”

Femeia a venit acasă peste un an și întâlnirea a decurs foarte bine. „Ne-am îmbrățișat, ne era foarte dor unul de altul. Tot atunci am cumpărat un calculator acasă, ea și-a luat notebook ca să putem vorbi pe Skype, după care a plecat înapoi”, își continuă istoria moldoveanul. De aici totul a început să se schimbe. Soții au început tot mai des să se certe online din cauza unor mărunțișuri. Alexandru a înțeles că ceva era în neregulă. „Primul lucru la care se gândește fiecare bărbat este faptul că ea și-a găsit acolo altul. Am văzut mai multe poze pe rețelele de socializare unde soția apărea prin cluburi pe la discoteci cu diferiți bărbați, dar mă gândeam că are nevoie de odihnă și distracție pentru că muncește din greu. Când încercam s-o întreb ceva despre asta, răspundea nervoasă sau întrerupea apelul. Erau momente când băiețelul avea febră. Încercam s-o sun, dar ea nu răspundea, nu aveam cu cine să mă consult. Era o perioadă foarte dificilă”, povestește cu tristețe Alexandru.

În tot acest timp, el încerca să facă tot posibilul ca cei mici să nu vadă ce se petrece și spera că lucrurile vor reveni la normal, dar lucrul dat nu s-a întâmplat. „Când a venit a doua oară acasă, nici nu m-a anunțat în ce zi și la ce oră ajunge. Când ne-am văzut, nici nu ne-am cuprins, am stat la distanță. Încă din Israel ea îmi spunea: „Sașa, nu mai vreau să trăiesc cu tine!”. Atunci doar a luat copiii și a zis că-i duce în vacanță la părinții ei, în raionul Călărași, iar când va pleca îi va aduce înapoi. Parcă eram doi oameni străini. Eu nici acum nu înțeleg ce s-a întâmplat. Niciodată n-am bătut-o. Au mai fost certuri ca în fiecare familie, dar ne împăcam foarte bine și aveam planuri mari de viitor. Cred că banii au schimbat-o. A văzut acolo altă viață, una mai frumoasă, cu mai multe oportunități. Bărbații acolo sunt îmbrăcați frumos, nu ca mine aici, care nu mi-am mai cumpărat nicio haină de câțiva ani, doar pentru ca să le pot oferi copiilor tot de ce au nevoie. Ea este o mamă foarte bună. Își iubește copiii la nebunie. Are grijă de ei și le gătește mâncare foarte gustoasă. Păcat că s-a ajuns aici”, se arată dezamăgit Alexandru.

Nevoit să-și „fure” propriii copii

Cât timp cei mici erau la Călărași, soția sa a venit în Băcioi și, fără știrea tatălui, a luat documentele fetiței de la școală și actele băiatului de la grădiniță, totodată s-a scos și pe ea de la evidență din sat. El a aflat despre acest lucru după ce ea plecase. „Am mers să iau copiii înapoi, dar socrii nu vroiau să mi-i dea. N-am făcut scandal, i-am rugat frumos de câteva ori, dar ei au refuzat de fiecare dată. De aceea am fost nevoit să mă duc acolo cu avocați și polițiști. I-am explicat că dacă eu n-am semnat nici un document, ea (soacra) nu are dreptul să țină copiii fără permisiunea tatălui. Într-un final am reușit să-mi iau copilașii acasă. Îi iubesc mai mult decât viața. Nu vreau să mă despart de ei nici pentru o clipă. Trăiesc doar de dragul acestor ființe nevinovate. Mama lor tot îi iubește și aș vrea să facem în așa fel încât ei să nu sufere. Eu sunt decis să lupt pentru ei până la ultima suflare. Dacă am putut să am grijă de dânșii până acum, voi putea și de azi înainte. Nu consum alcool, nu fumez, oamenii din sat pot să confirme acest lucrul. Nu înțeleg de ce n-am noroc eu în viața asta, n-am făcut nimănui nici un rău”, mărturisește cu lacrimi în ochi bărbatul.

Acum copiii sunt în Băcioi, iar din toamnă fetița va continua să meargă la școală, iar băiatul la grădiniță. Soția sa a solicitat deja divorțul, iar în luna octombrie va avea loc ședința de judecată unde se va decide soarta copiilor. TIMPUL va urmări acest caz.

R. Moldova este unul din lideri din Europa în ce priveşte numărul de divorțuri. Astfel, în țara noastră, la 1000 de locuitori revin 3 divorțuri, pe când media statelor UE este de 2 divorțuri. În Moldova, familiile se destramă în special din cauza problemelor financiare, a lipsei locuinței, a migrației de muncă, a infidelităţii sau a incompatibilităţii emoționale.
 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus