Timpul.md

Actualitate 18 Martie 2019 | 16:30

Covorul roșu întins de Orban unei bănci rusești condusă de un personaj cu multiple „intrări” în KGB

 O obscură instituție bancară, Banca Internațională de Investiții, a ajuns să reprezinte o preocupare globală, notează New York Times, care constată că, „în vremuri normale”, planurile acesteia de de deschidere a unei filiale la Budapesta ar fi trecut neobservate.

 Însă nici vremurile nu sunt normale și nici relațiile președintelui băncii nu sunt pe măsură, subliniază jurnaliștii americani, ci unele care duc spre agențiile rusești de informații.

Mai mult, Parlamentul Ungariei a oferit subsidiarei deschise la Budapesta imunitate diplomatică, ferind-o atât de ochii poliției, cât și de vigilența organismelor de reglementare de resort ale statului maghiar.

Pe acest fond, oficialii occidental din domeniul siguranței naționale sunt tot mai îngrijorați de faptul că spionii Moscovei ar putea folosi filiala bancară în cauză drept bază pentru operațiuni de spionaj la nivel european.

Toate acestea se petrec într-o perioadă în care mai multe state de pe continent au expulzat agenți ai Rusiei și au contracarat operațiuni financiare ale Kremlinului, dând un semnal de unitate în fața Moscovei, în condițiile în care regimul Putin este acuzat de amestec în alegerile din SUA, otrăvirea, pe teritoriul Marii Britanii, a unui fost spion rus, dar și de lansarea de atacuri informatice asupra unor think-tank-uri din Europa.

Dar, arată New York Times, nu doar europenii, ci și americanii sunt preocupați de asemenea evoluții, desi Administrația Trump l-a cultivat pe premierul Viktor Orban.

Publicația notează, de altfel, că secretarul de stat Mike Pompeo s-a întâlnit cu șeful guvernului maghiar la Budapesta, cu doar câteva zile înainte ca Parlamentul Ungariei să ofere măsurile fără precedent de protecție filialei bancare vizate.

Rusia nu va fi niciodată un prieten al libertății și suveranității națiunilor mai mici, iar ungurii știu prea bine asta din propria istorie, le-a transmis Pompeo liderilor de la Budapesta.



Sensibilitățile generate de deschiderea filialei Băncii Internaționale de Investiții și mai ales regimul preferential pe care statul ungar i l-a acordat sunt potențate de tendința lui Viktor Orban, liderul unei țări membră UE și NATO, de a strânge relațiile cu Rusia.

New York Times trece în revistă câteva momente de referință pe axa Budapesta-Moscova, ale căror ecouri nu s-au stins încă în cancelariile occidentale:

Budapesta i-a trimis în Rusia pe doi traficanți de arme ruși, după ce aceștia din urmă fuseseră caputrați pe teritoriul Ungariei după efortul comun al autorităților maghiare și americane. Iar asta, în condițiile în care Departamentul de Justiție al SUA a grăbit procedurile pentru extrădarea celor doi ruși în Statele Unite pentru a fi deferiți justiției de peste Ocean.
O companie rusească a primit un contract de câteva milioane de dolari, fără licitație, pentru reabilitarea unei centrale nucleare.
Viktor Orban a criticat regimul de sancțiuni impus Rusiei.
Ungaria a acordat, în secret, permise de rezidență unui politician rus și familiei sale, ca și unor memri ai familiei lui Serghei Nariskin, șeful comunității de informații a Rusiei. În acest context, Executivul de la Budapesta a fost ținta acuzațiilor că le oferă unor cetățeni ruși posibilitatea de a se stabili pe teritoriul UE folosind ușa din spate.

New York Times îl citează pe Peter Kreko, expert la think-tank-ul Political Capital, de la Budapesta, care sesizează un paradox: Viktor Orban oferă imunitate totală unei bănci rusești, dar s-a arătat mai puțin deschis să prelungească un accord militar cu Statele Unite, pe motiv că ar putea adduce atingere suveranității Ungariei.



Dacă e așa, se întreabă analistul citat de New York Times, atunci cum de a acordat Guvernul Orban acest gen de imunități unei bănci rusești, în condițiile unor suspiciuni puternice că aceasta este o acoperire pentru operațiuni ale spionajului de la Moscova?

Potrivit jurnaliștilor americani, banca în cauză a servit, în timpul Războiului Rece, ca un centru financiar pentru comerțul din interiorul blocului comunist.

Lăsată de izbeliște după prăbușirea URSS, banca a fost resuscitată de Vladimir Putin, a fost adusă o nouă echipă de management, iar țări care Bulgaria, Cuba, Ungaria și Vietnasm, alături de Rusia, se numără printre membrii săi, fiecare țară posedând un vot.

Rusia, însă, este principalul contributor, controlând 40% din active, arată New York Times.

Președintele băncii, Nicolai Kosov, provine dintr-o proeminentă familie de agenți KGB, mai scrie ziarul american, citând oficiali occidentali, dar și un fost oficial rus.

Tatăl lui Kosov a fost șeful rezidenței spionajului rusesc din Budapesta, în anii ’70, iar mama a fost caracterizată de agenția TASS drept “unul dintre cei mai buni spioni ai secolului XX”, subliniază NYT.

Însă, nici Kosov-fiul nu ar fi străin de legături directe cu spionajul rus, consideră oficiali din cadrul serviciilor de informații occidentale, care au discutat cu New York Times sub anonimat.

Într-un comunicat de presă, banca a negat orice legătură a președintelui său cu KGB, iar în biografia oficială a lui Nicolai Kosov se arată că în perioada sovietică a activat în mai multe posturi diplomatice.

Este greu de spus de ce banca aceasta vine în Ungaria în această perioadă, iar motivele nu par a avea legătură cu factorul economic, ci cu cel politic, le-a declarat jurnaliștilor de la New York Times un profesor de economie de la Universitatea Central Europeană de la Budapesta.

Însă un oficial din sfera securității, citat de NYT, consideră că aranjamentul făcut de Moscova și Budapesta este văzut de președintele Putin ca o oportunitate de a reface rețelele rusești de spionaj, după seria de expulzări de care au avut parte agenții Moscovei, în Europa și SUA, după afacerea Skripal.

Agenții pot fi trimiși acum la posturi cu deplină imunitate, iar noi nu știm nimic despre ei, consideră Agnes Vadai, parlamentar din opziție, citat de New York Times.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus