Timpul.md

Actualitate 19 August 2017 | 08:10

Cu ce vom păzi R. Moldova în caz de război dacă rușii și transnistrenii ne vor ataca

La începutul lunii august, soldații ruși au forțat râul Nistru cu blindate rusești, în apropiere de localitatea Ternovca. Anterior Vadim Krasnoselski, așa-zisul lider al Transnistriei, a avertizat autoritățile de la Chișinău să nu aprindă „flacăra”, după ce a fost inaugurat punctul de trecere comun între Ucraina și Moldova.

Prin aceste declarații Krasnoselski sugerează că în așa mod conflictul moldo-transnistrean va escalada și războiul s-ar putea repeta. Prin urmare, cât de dotată este Armata Republicii Moldova pentru a ține piept unor agresiuni din exterior și ce acțiuni s-au întreprins de la declararea independenței până acum în domeniul securității naționale?

Serviciul militar în cadrul Armatei Naționale a Moldovei este unul obligatoriu pentru un termen de 12 luni. Însă, a devenit neatractiv în ultimii ani atât din punct de vedere material, cât și moral, analizând dorința tinerilor de a scăpa de armată prin toate metodele, inclusiv corupție. Mai mult de 46 la sută din populația țării are încredere în Armata Republicii Moldova, potrivit Barometrului de opinie publică. Din aceste rezultate vedem că, totuși, moldovenii au așteptări din partea armatei în caz de război.

Nici un ban pentru pregătirea de luptă

Din anul 2009, Ministerul Apărării publică pe site-ul său repartizarea bugetului pe care îl gestionează. Deși, cu fiecare an, bugetul se mărește, Armata noastră rămâne una dintre cele mai prost finanțate din lume. Bugetul pentru 2017 este de aproape 555 de milioane de lei, cu doar 15 milioane mai mult ca în 2016. Banii au fost alocați în mare parte întreținerii personalului și asigurării tehnico-materiale a trupelor. Totodată, în fiecare an se alocă bani pentru reparații și construcții, pentru salariile organelor de conducere și pentru logistică a Ministerului Apărării. Iar pentru menținerea păcii, în zona transnistreană, anul acesta s-au alocat puțin peste 29 de milioane de lei, cu doar patru milioane de lei mai mult decât în anul trecut. Și pentru Forțele Aeriene s-au repartizat aproape 48 de milioane de lei.

12 aparate de zbor

Forțele aeriene ale Armatei Naționale au doar șase avioane ușoare și tot atâtea elicoptere de transport, două avioane An-72, care pot atinge o viteză maximă de 700 km/h. Acestea pot lua la bord bombe de 100 de kilograme și rachete. Avioanele sunt dotate cu puști de calibrul 23 mm.

Un alt avion de model An-26 poate fi utilizat pentru transportarea răniților. La bord pot fi ridicate câte 24 de persoane pe tărgi, pe distanțe de până la 900 de kilometri. Aparatele de zbor pot fi dotate cu grinzi pentru mitraliere și pot lansa bombe de 250 de kilograme.

În 2012, Parlamentul a votat Legea pentru protecția frontierei aeriene a R. Moldova, iar oficialii anunțau că urmează a fi cumpărate opt avioane și opt elicoptere militare, care ar fi costat 240 de milioane de dolari. Banii nu au mai fost alocați din buget, iar inițiativa a rămas doar pe hârtie.

„Zestrea” lăsată de sovietici

Tehnica terestră pe care o are în dotare Armata, în mare parte este „zestrea” lăsată de sovietici.  Potrivit raportului, prezentat în 2014 de Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS), soldații noștri au în dotare peste 200 de mașini de luptă, atât pe roți, cât și pe șine. Cele mai multe, 89 la număr, sunt de model TAB-71. Acestea mai sunt numite blindate-amfibiu, deoarece pot înainta prin apă. 



Alte 55 de blindate sunt de model MT-LB, dezvoltate la sfârșitul anilor ‘60. Acestea au la bord obuziere. Încă 44 de blindate de infanterie sunt de model BMD-1, care pot fi parașutate de avioane. Mașinile erau dotate din uzină cu tunuri care pot fi manevrate din interior și cu instalații de lansare a rachetelor antitanc. Din 2014 până astăzi nu s-a mai cumpărat nimic. Au mai îmbunătățit imaginea Armatei doar donațiile.

SUA au oferit Armatei Naționale 85 de camioane militare. China a donat 13 mașini pentru logistica armatei. În noiembrie 2014, R. Moldova a primit cadou la fel din partea SUA, 43 de vehicule militare multioperaționale, care vor fi folosite la antrenamente și în misiunile de pacificare.

Anul acesta, în februarie, Armata Republicii Moldova a primit un nou lot de tehnică militară din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii, în baza acordului bilateral de cooperare semnat la 21 martie 1994. Lotul a fost compus din 41 HMMWV (High Mobility Multipurpose Wheeled Vehicle) și autocamioane.Vehiculele, primite în cadrul programului de asistență din partea SUA, staționează în prezent la baza militară din Băcioi.

11 la sută din suprafața Republicii Moldova este ocupată de ruși

Conform articolului 11, punctul 1, din Constituția Republicii Moldova, țara noastră este un statut neutru, cu un caracter permanent. Articolul dat presupune neadmiterea dislocărilor de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Încălcarea acestui punct din Constituție presupune ca armata să înlăture forțele străine de pe teritoriu, însă, la modul practic nu e deloc așa. Pe teritoriul Moldovei se află peste 2 mii de soldați ruși în zona de peste Nistru.



Prezența pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională. O decizie în acest sens a fost adoptată de către Curtea Constituțională abia anul acesta.
Deși documentul privind neutralitatea specifică în mod clar, faptul că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său", în partea estică a țării mai sunt trupe de ocupație ale Federației Ruse, a declarat Alexandru Tănase, atunci, președinte a Curții Constituționale.

„Practic, ocupația sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a țării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independența Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar și-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovean (sub ocupație a mai rămas 11 la sută din suprafața Republicii Moldova)", subliniază ex-președintele. Astfel, faptul că Federația Rusă „nu și-a retras trupele din estul țării, ci, dimpotrivă, și-a consolidat prezența militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la independența, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului internațional", a afirmat Tănase.

De asemenea, în cazul unei amenințări la adresa unor valori fundamentale constituționale ca independență națională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora, se mai arată în hotărârea Curții.

Armata Republicii Moldova nu a făcut nicio acțiune pentru a-și apăra neutralitatea

Deși din mai până acum au trecut trei luni de la luarea acestei hotărâri, Armata Republicii Moldova nu a făcut nicio acțiune pentru a-și apăra neutralitatea. Astfel de decizii le poate lua doar președintele Republicii Moldova care este și Comandantul Suprem al Forțelor Armate. El poartă răspundere pentru sistemului național de apărare. În fruntea țării se află un președinte prorus, Igor Dodon, pe care nu-l deranjează deloc prezența forțelor ruse pe teritoriul Moldovei.

Timp de 27 de ani de la independență, Armata nu a asigurat neutralitatea RM după cum o obligă Constituția. Ne rămâne doar să mai așteptăm aproape trei decenii de independență ca Armata să acționeze conform legii supreme.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus