Timpul.md

Editorial 14 Mai 2018 | 08:32

Cu pași repezi spre Primărie

Fiecare dintre noi are o poziție vizavi de apropiatele alegeri de la Primărie. Fie susține un candidat, fie nici nu vrea să meargă la vot, fie merge să își dea votul împotriva cuiva. 

Cei mai mulți se încadrează în prima categorie. În ce mă privește, nu e un secret pentru nimeni că l-aș dori primar pe Constantin Codreanu. Chiar dacă „sondajele” nu îi dau șanse, noi știm bine că în astfel de sondaje cel mai bine iese oponentul (ca să sperie lumea) și de foarte aproape vine un candidat susținut de realizator (ca să forțeze lumea să susțină candidatul cu „șanse reale”).

În cea de a doua categorie sunt incluși oamenii care s-au scârbit atât de tare de tot ceea ce vedem în jur, încât nu vor să aibă de a face cu nimic. Ei pur și simplu și-au pierdut speranța în mai bine și funcționează pe modelul: „Cum alegi cel mai corupt primar dintr-o sută? – îl iei pe unul la întâmplare”.

În cea de a treia categorie se înscriu oamenii pe care îi vizează sondajele false, minciunile electorale, înverșunarea împotriva unui singur candidat. Pe modelul: „Dacă iese oricine altcineva, deja e bine!”. Ei sunt foarte ușor de influențat. Pentru că de frica lui Ion Ceban vor vota cu candidatul care are prima șansă: conform ultimelor „sondaje” – cu Silvia Radu. Însă nu ține nimeni cont că tocmai împotriva unor astfel de manipulări funcționează alegerile în două tururi. Ca atunci când candidatul votat de tine nu merge mai departe, să poți da votul celui cu a doua șansă la victorie.
Tot din a treia categorie de alegători fac parte și cei care se lasă impresionați de minciunile electorale, iar cel mai trist e faptul că această a treia categorie decide câștigătorul.

Dacă am avea un simț critic dezvoltat ar trebui să ne distrăm de modul în care candidații își fac campanie electorală: la grătar cu familia, cu șorțulețul în bucătărie, cu prietenii în excursie, la curățenie cu familia, la ora de sport (că ne gândim la sănătate). Și ce înseamnă asta, oameni buni? Ce vor ei să ne arate? Păi și eu fac curățenie în casă, în fața casei. Îmi place să înot, să mă plimb. Ba mai mult, mie îmi place să citesc (candidații noștri au uitat că ar da bine la public dacă ar părea interesați de cultură). Și ce? Aceste lucruri – cititul, curățenia, sportul – mă califică să devin primarul Chișinăului? Atunci votați-mă pe mine.

În loc să vedem programe complete, propuneri, proiecte clare, noi vedem familii fericite și auzim promisiuni pe care oricine le poate rosti fără să îl coste nimic: „voi stârpi corupția” (cum?), „voi repara drumurile” (cu ce bani?), „voi face curățenie” (când?), „voi lupta cu oligarhii” (și cu cei care te susțin?). După cum vedeți, nu sunt cele mai credibile angajamente înainte de ocuparea postului de primar. Așa că fiți foarte atenți la ce vi se promite!

Pe Codreanu îl mai cred că va aduce investiții din România, fiindcă l-am văzut în Camera Deputaților din România și mi-a câștigat încrederea, dar când mă uit peste Nistru, la nivelul de trai al transnistrenilor, n-am nici o încredere în promisiunile socialiștilor și în „banii” Moscovei, care niciodată nu au ajuns cu adevărat aici.

Nu vă lăsați impresionați de filmulețe în care cei care se vor la Primărie vor să ne arate ce oameni drăguți sunt ei, mai bine încercați să calculați cine anume va putea schimba în bine orașul nostru. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus