Timpul.md

Istorie 11 Septembrie 2017 | 21:24

Cum a apărut temuta tactică germană „Blitzkrieg”

Strategia care a spulberat Polonia, Olanda, Belgia, Franţa şi Rusia în Al Doilea Război Mondial a fost pusă la punct de generalul german Heinz Guderian. 

Tactica cunoscută ca „doctrina Blitzkrieg" (războiul-fulger) presupune viteză şi cooperare între tancuri, infanterie motorizată şi aviaţie, alături de un sistem eficient de comunicaţii.

Născut în Kulm, în vestul Prusiei, în 1888, Heinz Guderian a intrat în armată la vârsta de 19 ani, după ce urmase mai multe şcoli militare în 1901-1907. În Primul Război Mondial a fost ofiţer, având ocazia să aibă o vedere de ansamblu asupra condiţiilor de luptă. După război a devenit maior şi a fost numit supervizor al tacticilor infanteriei motorizate staţionate în Berlin, devenind conştient de puterea lor.

După ce a adunat ideile unor teoreticieni străluciţi în materie de strategie militară, precum englezul J.F.C. Fuller sau francezul Charles de Gaulle, Guderian a venit cu ideea susţinerii tancurilor de către infanterie, şi nu invers, aşa cum era strategia militară clasică. Aceste idei fuseseră puse în practică, parţial, în Primul Război Mondial, în luptele Germaniei cu Rusia şi Marea Britanie.

În octombrie 1935, Guderian a fost numit comandantul uneia din cele trei divizii Panzer nou-create, pentru ca în 1938 să fie promovat general.

În 1936-1937 a scris renumita lucrare "Achtung! Panzer!", în care a definitivat concepţia lui teoretică despre rolul tancurilor şi a avioanelor în război. El pleda pentru susţinerea reciprocă a avioanelor, a tancurilor şi a infanteriei motorizate, plus un rol decisiv al comunicaţiilor: a ordonat ca fiecare tanc din Germania să aibă echipament radio şi vizual pentru o mai rapidă comunicare.

Forţa pe care Guderian a dat-o Panzerelor germane s-a observat poate cel mai bine în Franţa, atunci când a condus personal atacul din Pădurea Ardeni, ocazie cu care a primit numele de "Heinz cel grăbit".

A comandat apoi Panzerele, în 1941, în Operaţiunea Barbarossa, adică invazia Uniunii Sovietice. După mai multe diferenţe de opinie cu Hitler, a fost demis din funcţiile de conducere.

Guderian a fost prins de americani în 1945 şi a murit în 1954, la vârsta de 66 de ani.

Cum se desfăşura o operaţiune-fulger

După ce a preluat puterea în 1934, Adolf Hitler a ignorant constrângerile militare impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles, a organizat forţe armate terestre şi aeriene şi după ce a aflat de ideile lui Guderian şi a văzut câteva exerciţii în acest sens, a spus că "asta vreau".

Germanii alegeau un punct central al apărării inamice, asupra căruia mobilizau toate forţele: terestre, mecanizate, aeriene, pentru a crea o breşă. Odată realizat acest lucru, comandanţii le spuneau subalternilor ce vor de la ei, iar aceştia erau liberi să aleagă ce metodă vor. Această metodă de comandă era mult mai rapidă decât a adversarilor, care se regrupau mai lent.

Germanii atacau centrele de comunicaţii pentru a instaura haosul decizional în tabăra adversarilor şi apoi atacau „periferiile" armatei inamice. Urma infanteria, care distrugea ultimele centre de rezistenţă.

Punctele slabe ale Blitzkrieg-ului erau terenul accidentat, montan sau împădurit, noroiul şi zăpada, care împiedicau tancurile germane să înainteze la viteză maximă.

Invenţia unui ziarist?

Părerile istoricilor sunt împărţite. Deşi majoritatea cred în Blietzkrieg, mulţi spun că el nu este invenţia germanilor, ci a fost preluat din experienţele militare anterioare. În sprijinul acestor afirmaţii stă faptul că armata germană nu a folosit în niciun document militar numnele de "Blitzkrieg".

Dar de unde a apărut cuvântul? În septembrie 1939, la invazia Poloniei, un reporter al Times a folosit, se pare, termenul pentru a descrie atacul Germaniei.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus