Timpul.md

Economie 12 Decembrie 2014 | 08:05

Cum afectează deprecierea rublei populația Republicii Moldova

Moneda rusească s-a depreciat anul acesta cu peste 40 la sută. Deprecierea s-a produs pe fundalul ieftinirii petrolului și sancțiunilor occidentale aplicate Rusiei din cauza crizei ucrainene. Unii analiști economici au avertizat despre prăbușirea iminentă a economiei ruse, precum și scăderea prețurilor petrolului și devalorizarea rublei. 

Rubla rusească este valuta care s-a depreciat cel mai mult pe piața internațională din acest an. Mai mult ca atât, Banca Centrală Rusă a intervenit cu bani pe piața rusească pentru stabilizarea monedei. Aceste probleme financiare ale Federației Ruse au început atunci când trupele sale au invadat peninsula Crimeea în luna martie.

Potrivit Băncii Centrale Ruse, companiile locale trebuie să plătească datorii de 54,7 miliarde de dolari în următoarele trei luni, în urma scăderii valorii monedei ruse. În acest sens, rușii care dețin resurse financiare mari și nu vor să le piardă, investesc banii în lucruri prețioase și mașini scumpe pentru a-și proteja economiile, relatează Bloomberg.

Devalorizarea masivă a rublei din ultima perioadă afectează direct și relațiile economice moldo-ruse. În primul rând, prin prisma relațiilor comerciale, deși acest efect este oarecum diluat dacă luăm în considerare faptul că o bună parte din potențialele noastre exporturi sunt supuse embargourilor. Exportatorii care mai livrează bunuri în Rusia „se confruntă cu o scumpire a produselor acestora pe piața rusă. Din aceasta rezultă o scădere a cererii și o rotație mai lentă a vânzărilor pe această piață”, a declarat expertul economic Stas Madan.

Două treimi din transferurile de bani de peste hotare provin din Federația Rusă

Un alt efect se referă la transferurile bănești care vin de la muncitorii noștri din Rusia, valoarea cărora reevaluată în lei sau dolari a scăzut vizibil.
Comparând cursul valutar din vară cu cel de acum ne dăm seama că cei care transmit resurse financiare din Rusia suportă pierderi. Dacă în iulie, anul curent, 30 de mii de ruble rusești valorau 12,6 mii lei, atunci în decembrie aceasta este echivalentă cu 8,7 mii lei. Pierderea de 30% este considerabilă pentru moldovenii care trimit banii acasă.

Moldovenii care lucrează în Federația Rusă sunt îngrijorați de situația creată. Și deși aceștia nu văd o altă piață de muncă, ei vor continua să lucreze în Rusia. „Soțul meu a lucrat trei luni la Moscova. Deși a fost plătit în ruble și nu a ieșit cap în cap cu banii promiși, după sărbătorile de iarnă oricum el va pleca în Rusia. În altă parte unde să ne ducem să lucrăm?”, ne-a relatat Anastasia, din raionul Căușeni. Preferințele economice ale moldovenilor au fost demonstrate și în urma alegerilor din 30 noiembrie. O mare parte a moldovenilor au optat pentru dezvoltarea relațiilor economice cu Federația Rusă în schimbul celor europene. „Am lucrat toată viața în Rusia, am să muncesc și în continuare aici, chiar dacă pe bani mai puțini. Am să am măcar ceva economii pentru copiii de acasă”, ne-a spus Anatol din raionul Șoldănești.

Oficial, circa 300 de mii de moldoveni muncesc în Federația Rusă

Dacă rubla va continua să se deprecieze în raport cu dolarul american sau moneda euro, atunci ne putem aştepta că migranții moldoveni vor găsi Rusia mai puţin atractivă şi vor alege alte ţări de destinaţie. „Moldova are acum o șansă ca niciodată, să aleagă între trecut și viitor”, de această părere este Andrei din Chișinău, care de 5 ani de zile lucrează în una din țările europene. „Rusia devine tot mai slabă economic. Oamenii ar trebui să se orienteze spre piețele din Uniunea Europeană. Numai acolo poți câștiga bani cu contract sigur, fără frică,” a mai adăugat muncitorul.

Sociologii sunt de părere că, din cauza economie rusești, va crește gradul de insatisfacție față de cei „care sunt de vină” după părerea mass-mediei rusești. Însuși profilul socio-demografic al emigrantului demonstrează că „cei care muncesc în Federația Rusă nu sunt din categoria celora care acceptă schimbări și nu doresc să se adapteze noilor condiții”, a spus sociologul Artiom Maister.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus