Lumea

Cum aplica KGB-ul „profilaxia” împotriva antisovieticilor

Şi kaghebiştii din RSS Moldovenească se confruntau cu asemenea mişcări. Pentru a face faţă acestui val, securiştii moldoveni intentează mai multe procese: în 1966 îl condamnă pe Gheorghe Muruziuc (despre care TIMPUL a scris la 30 iulie a.c.); în 1967 – pe Iacob Odobescu, în 1972 îi condamnă pe Gh. Ghimpu, Al. Usatiuc, Vl. Graur şi Al. Şoltoianu, bagă la răcoare sau la balamuc pe mulţi alţi basarabeni.
Întrucât nu se mai putea împuşca ca în 1937-1938 sau judeca fără a fi invitat în sala de judecată şi fără martori, s-a pus sarcina anihilării prin alte metode antisovietismul care lua amploare.

Astfel, pe 25 decembrie 1972, la iniţiativa KGB, a fost aprobat un decret, după ce fusese anterior discutat de CC al PCUS, care prevedea aşa-numita preîntâmpinare, în calitate de măsură de „profilaxie”. Iată conţinutul acestui document:
„Fără drept de publicare. Prezidiului Sovietului Suprem al URSS. „Cu privire la aplicarea de către organele securităţii de stat a măsurii de profilaxie în calitate de preîntâmpinare”.

Prezidiul Sovietului Suprem al URSS d e c r e t e a z ă.
Se stabileşte că persoanei care săvârşeşte acţiuni social periculoase ce contravin securităţii naţionale a URSS, dacă ele nu cad sub incidenţa răspunderii penale, organele securităţii de stat îi pot aplica preîntâmpinare privind nepermiterea unor asemenea acţiuni, cu informarea ulterioară a procurorului.

În vederea anunţării preîntâmpinării, persoana este invitată de către organul de securitate naţională, iar în cazul neprezentării poate fi adus forţat.
Dacă persoana, căreia i s-a făcut preîntâmpinare, va săvârşi o infracţiune prin care ar aduce prejudiciu securităţii naţionale, procesul-verbal privind aplicarea măsurii de preîntâmpinare se anexează la dosarul penal.

Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS N. Podgornîi.
Secretar al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, M. Gheorganze.
Moscova, 25 decembrie 1972 nr. 3707-VIII.”.

Aşadar, potrivit decretului, cel filat, suspectat şi prins ca „urzeşte împotriva URSS” era invitat la KGB unde i se făcea o preîntâmpinare oficială pe care o semna. În cazul în care persoana refuza să semneze, se redacta un proces-verbal despre refuz. Totodată, celui preîntâmpinat i se spunea că, dacă el va continua „activitatea subversivă”, materialele acumulate şi procesul-verbal vor fi transmise la procuratură, probe în viitorul dosar penal. Logica kaghebiştilor era următoarea: cel chemat la organul de securitate trebuia să se gândească bine înainte de a face alţi paşi. Decretul a fost dublat de un ordin al KGB al URSS nr. 0150 din 23 martie 1973, prin care se reglementa aplicarea lui.
În aşa fel, din 25 decembrie 1972, maşinăria sovietică de reprimare a mişcării antisovietice a luat o altă viteză. Potrivit unor date necomplete, KGB-ul moldovenesc, în primul an, 1973, a aplicat „profilaxia” în cazul a opt persoane. Statistica ulterioară se prezintă astfel: în anul 1974 au fost preîntâmpinate zece persoane, în 1975 – 13, în 1976 – şase, 1977 – nouă, 1979 – o persoană, 1980 – opt, 1981 – nouă, 1982 – cinci, 1983 – cinci persoane. Datele statistice descoperite de noi se încheie aici. Bănuim însă că, odată cu declanşarea perestroicii, numărul celor preîntâmpinaţi a crescut.

Iată câteva cazuri personificate (citate după informaţiile oficiale ale KGB al RSS Moldoveneşti):

Codău Emilian Gheorghe, a.n. 1938, cetăţean al URSS, fără de partid. Data preîntâmpinării – 24 septembrie 1973. Motivul: în pofida unei discuţii profilactice avute în anul 1971, a difuzat în mediul său „scorniri” politice care calomniază organizarea de stat şi de partid sovietică.
Noviţchi Grigore Nichita, a.n. 1918, fără de partid, asamblor la Uzina experimentală din Chişinău. Data preîntâmpinării – 30 octombrie 1973. Motivul: în mediul său şi-a permis expuneri naţionaliste răutăcioase, „a condamnat aflarea în Moldova a altor etnii, a adresat ameninţări cu caracter terorist la adresa lor”, neadecvat a înţeles politica partidului şi a guvernului sovietic în problema întăririi păcii şi siguranţei popoarelor.

Fadeev Ghenadii Serghei, a.n. 1928, n. or. Ociakovo, reg. Nicolaev, fără de partid, cetăţean al URSS, rus, studii primare, lemnar la întreprinderea de construcţii nr. 54. Data preîntâmpinării – 4 decembrie 1973. Motivul: pentru că a difuzat afirmaţii tendenţioase privind politica partidului şi a guvernului sovietic, dar şi pentru faptul că a încercat să transmită asemenea calomnii Ambasadei SUA de la Moscova.
Şevcenco Cozma Ion, a.n. 1937, n. s. Tudora, r-l Suvorov, cetăţean al URSS, fără de partid, lăcătuş la fabrica de piele. Data preîntâmpinării – 2 octombrie 1974. Motivul: în mediul său a expus reflecţii naţionaliste, a păstrat acasă şi a difuzat manuscrisul unei lucrări cu tentă vădit naţionalistă. În luna octombrie 1972, a scris şi a trimis în adresa redacţiei „Panorama Globului” (Televiziunea Centrală a URSS – n.n.) o scrisoare anonimă cu caracter duşmănos.

Poalelungi Vasile Nichita, a.n. 1942, n. s. Corjova, r-l Anenii Noi, fără de partid, asamblor la coloana auto „Chişinăutrans”; Costin Vasile Haralampie, a.n. 1938, n. s. Peciştea, r-l Rezina, şofer la Institutul de Agricol; Florea Simion Iosif, a.n. 1944, n. or. Chişinău, strungar la „Chişinăutrans”. Data preîntâmpinării – 2 octombrie 1974. Motivul: Vasile Poalelungi şi Vasile Costin, împreună cu Şevcenco C.I., fiind predispuşi naţionalist, au încercat să fondeze organizaţia clandestină antisovietică şi naţionalistă „Moldova tânără” în scopul dezlipirii Moldovei de la URSS. De la Poalelungi au fost ridicate opt caiete, mai mult de 100 de foi cu inscripţii vădit naţionaliste, antisovietice, cu caracter instigator la revoltă, manuscrisul tratatului naţionalist „Basarabia. Curs istoric”, o carte românească tendenţioasă la adresa URSS. Originalul acestui tratat l-a primit de la Florea, care cunoştea despre intenţiile naţionaliste ale lui Poalelungi.

Sudbinin Nicolai Alexei, a.n. 1928, n. or. Chişinău, rus, fără de partid. Data preîntâmpinării – 20 ianuarie 1975. Motivul: în mediul său, sistematic, îşi permite constatări tendenţioase cu caracter naţionalist, interpretează neadecvat unele acţiuni ale politicii interne şi externe ale statului sovietic. În anii 1954 şi 1960 a mai fost preîntâmpinat de organele de securitate, însă în nu s-a lepădat totalmente de rătăcirile sale, aşa încât i s-a făcut o preîntâmpinare oficială, fiind redactat prezentul act.

Braun-Anghel Iosif Clementie, a.n. 1943, n. sat Volcova, reg. Odesa, fără de partid, german, muncitor la Uzina de tractoare din Chişinău. Data preîntâmpinării – 8 mai 1975. Motivul: Braun-Anghel Iosif Clementie, împreună cu cetăţenii Leis A.G. şi Bekk E.A. se ocupă organizat de propagarea ideilor de emigrare printre cetăţenii sovietici de etnie germană. La 14 aprilie 1975, Braun-Anghel I. C., împreună cu Leis A.G. şi Bekk E.A. au fost la Moscova cu intenţia de a transmite o scrisoare Bundestagului, printr-un diplomat străin, cu conţinut calomnios.
Bulat Ştefan Ion, a.n. 1950, n. or. Străşeni, fără de partid, studii medii. Data preîntâmpinării – 29 septembrie 1975. Motivul: în anturajul său, de nenumărate ori a făcut afirmaţii cu caracter politic şi naţionalist nesănătoase care defăimează organizarea de stat şi obştească sovietică. Anterior, în luna octombrie 1974, am avut o discuţie profilactică cu Bulat.

Galearschi Grigore Dionisie, a.n. 1947, n. sat Braicău, r-l Donduşeni, moldovean, membru al VLKSM, studii superioare, celibatar, educator în căminul uzinei „Bucuria”. Data preîntâmpinării -13 noiembrie 1975. Motivul: în mediul său a făcut afirmaţii cu caracter naţionalist, a calomniat statul sovietic şi organizarea lui obştească. În anii 1974-1975 a redactat patru scrisori anonime adresate diferitelor instanţe în care a defăimat politica naţională sovietică.

Am prezentat doar câteva cazuri despre oameni care gândeau altfel în epoca de tristă faimă şi care nu s-au sfiit să protesteze public contra regimului sovietic. Lista însă nu se încheie aici. Vom continua.

P.S. La solicitarea noastră, SIS-ul a răspuns că materialele privind aplicarea măsurii de preîntâmpinare au fost distruse.

Mihai Taşcă,
dr. în drept, secretarul Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din RM

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *