Timpul.md

Economie 12 Septembrie 2017 | 11:00

Cum autoritățile fug de responsabilitatea bugetar-fiscală

În întreaga istorie de 26 de ani de la Declaraţia de Independență și până acum coalițiile și guvernele ce s-au perindat la putere în Republica Moldova nu au dat dovadă de mari capacităţi în gestionarea justă a finanțelor publice, scrie mold-street.com

Sustenabilitatea Bugetului Public Național (BPN) a fost frecvent afectată de decizii populiste ale politicienilor prin alocarea banilor publici pe post de pomeni electorale în anii de derulare a alegerilor sau lipsa de corelare dintre planificarea bugetară și realitățile din economie. 

Apariția pe agenda publică a proiectului legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale în perioada 2010-2012 urma să vină drept antidot la problemele menționate mai sus, însă traseul acestei legi până la adoptarea din anul 2014, dar și după adoptarea acesteia arată în mod vădit fuga autorităților de administrare responsabilă a finanțelor publice.

O confirmare în acest sens este și ultima inițiativă a Ministerului Finanțelor de modificare a legii date prin care se propune excluderea aspectelor ce vizează legiferarea limitelor macro-bugetare pe termen mediu.

Ce propun cei de la Finanțe

În redacția actuală, Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale (art.47 și 49) prevede că începând cu ciclul bugetar pe anii 2017-2019, Parlamentul urmează să aprobe limitele macro-bugetare pe termen mediu întru sporirea rolului Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) în procesul bugetar, ca instrument de fundamentare a proiectelor bugetelor anuale, și asigurarea disciplinei financiare generale și stabilității bugetului pe termen mediu.

Mai exact, Guvernul, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, trebuie să prezinte Parlamentului spre aprobare proiectul legii privind limitele macro-bugetare pe termen mediu, exprimate în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern brut (PIB). Limitele macro-bugetare pe termen mediu se stabilesc pentru:

veniturile totale ale bugetului public naţional;

cheltuielile totale ale bugetului public naţional;

cheltuielile de personal ale bugetului public naţional;

soldul bugetului public naţional.

După aprobare de către Parlament, limitele date nu pot fi depășite pentru anul bugetar viitor – cele exprimate în valoare nominală şi ca pondere în PIB, iar pentru următorii doi ani bugetari – cele exprimate ca pondere în PIB.

Acum însă Ministerul Finanțelor propune ca aceste prevederi să fie abrogate, considerând că legiferarea limitelor macro-bugetare pe termen mediu este “prematur pentru procesul bugetar în Moldova”.

Limitele macro-bugetare percepute de autorități ca un strat suplimentar de birocrație

Totuși, argumentele prezentate de Ministerul Finanțelor în susținerea acestei inițiative sunt departe de a fi convingătoare. În mod surprinzător, deși chiar în nota informativă a acestei inițiative cei de la Ministerul Finanțelor afirmă că în mod normal aprobarea limitelor macro-bugetare se face pentru „asigurarea disciplinei financiare generale și stabilității bugetului pe termen mediu”, unul din argumentele invocate în susținerea abrogării acestor limite se referă la faptul că „adoptarea cadrului macro-bugetar de către Parlament, ca o etapă nouă în procesul bugetar, implică un strat suplimentar de birocrație la formularea bugetului anual, care ar putea crea blocaje pentru procesul bugetar în Moldova, care și așa este stânjenit de o serie de alte rigidități”. 

Citiți în continuare pe mold-street.com

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus