Ultima oră

Cum petreceau de Crăciun Ficior şi Vişinescu, cei doi torţionari acuzaţi de genocid

Sunt doi dintre torţionarii care au făcut legea în închisorile comuniste, însă despre ei ştiau conducerea de partid, miile de deţinuţi politici cărora le-au aplicat un regim draconic şi familiile acestora. Dosarele complete le-au fost făcute publice abia acum când gândul, în parteneriat cu IICCMER, derulează o investigaţie în cea mai neagră perioadă a istoriei României. 

Cum îi vor judeca românii, timpul o va demonstra, până atunci însă se judecă ei între ei. Ficior spune despre Vişinescu că era arogant atunci când era în activitate, concluzie pe care a tras-o în întâlnirile pe ţară cu şefii de penitenciare din perioada comunistă. S-au întâlnit însă şi după 1989.

De 23 de ani, Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior s-au mai văzut la sindrofia anuală a comandanţilor de penitenciare. "Vişinescu nu a mai fost anul acesta, dar domnul Ficior a fost", spune Dan Sterian, colonel în rezervă şi preşedinte al Asociaţiei Pensionarilor din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care organizează evenimentul, susţinând că fostul şef al lagărului de la Periprava "era un comandant deosebit". Despre "balul torţionarilor" Sterian susţine că este de fapt un prânz. La întâlnirea la care a participat Ion Ficior a fost prezent şi actualul director al ANP, Claudiu Bejan. Reprezentanţii ANP au precizat că instituţia nu a organizat aceste întruniri şi nici nu au fost utilizate fonduri publice.

Ficior: "Vişinescu putea să vorbească, dar aşa era el îndărătnic"

Despre "balul torţionarilor" vorbeşte şi Ficior. După ce am realizat interviul cu el depre mandatul său la Periprava, am mai avut o scurtă discuţie înainte de a ne despărţi, în drum spre ieşirea din apartament. Am vorbit puţin despre primul torţionar, Alexandru Vişinescu. Fostul comandant Ficior ne-a povestit că l-a mai văzut pe Vişinescu la întâlnirea anuală a comandanţilor de penitenciare pensionaţi. "Ne-am mai întâlnit cu el. Direcţia Generală avea un obicei, adică Administraţia Naţională, că pensionarii să fie adunaţi. Se face de asociaţie acum.Nu ştiu dacă după `90 a participat la două sau trei astfel de întâlniri. Nu prea venea", ne-a relatat Ficior, despre întâlnirile pe care le putem numi generic baluri ale torţionarilor.

Ficior a povestit că se întâlnea cu Vişinescu şi în perioada când erau în activitate, că era arogant pentru că era şeful penitenciarului de la Râmnicu Sărat. Cât despre reacţia lui Vişinescu care a încercat că lovească reporterii veniţi să vorbească cu el după ce dosarul i-a fost făcut public, Ficior a spus că ar fi trebuit să vorbească, nu să fie violent. Spune că el nu e violent şi că Vişinescu trebuia să vorbească. "Nu să facă ce a făcut. El putea să vorbească, dar aşa era el îndărătnic. Comportarea faţă de cei care au mers acolo nu a fost în regulă. Trebuie să îşi poarte crucea", ne-a spus Ficior după interviu. Cu toate acestea, fostul şef de la Periprava a refuzat orice fel de dialog cu presa după ce a fost denunţat pentru genocid, iar dosarul său a fost făcut public.

În timpul interviului , Ficior a vorbit cu dispreţ despre Vişinescu. Nu se compara cu el. Pe el, pe Ficior nu îl iubea Securitatea. "Eu nu mă compar cu Vişinescu. Eu sunt Ficior. Nu mă compar cu el. El era un tip mai arogant. Pe el l-au îmbrăţişat cei de la Securitate. Vişinescu era un tip mai ales, mai stimat pentru că era la Râmnicu Sărat. Securitatea îl iubea mai mult pe Vişinescu decât pe Ficior", a povestit Ficior pentru gândul.

Sindrofii organizate de Crăciun sau de sărbătoarea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Despre "balurile" torţionarilor am aflat că sunt întâlniri anuale ale foştilor şefi de penitenciare acum pensionaţi. Ele se ţin de 23 de ani. Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior sunt membri ai Asociaţiei Pensionarilor din ANP. Această asociaţie este condusă de către Dan Sterian colonel în rezervă- fost şef al Serviciului Cabinet din ANP.

Contactat de gândul , el a povestit că până în anul 2000 foştii comandanţi se întâlneau de Crăciun sau de sărbătoarea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. La aceste întâlniri participau şi reprezentanţii ai ANP. "Până în 2000 exista un obicei de a organiza cu foştii lucrători din aparatul central şi din Bucureşti întâlniri cu ocazia… fie înainte de Crăciun, fie de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Nu aş putea să vă spun dacă atunci Ficior sau Vişinescu au participat. La aceste întâlniri mai veneau şi oficiali ai ANP până la un anumit nivel", a povestit colonelul în rezervă Dan Sterian.

Din 2010, Ficior şi Vişinescu membrii ai asociaţiei

De trei ani foştii comandanţi au constituit Asociaţia Pensionarilor din ANP. Asociaţia are în jur de 60 de membri, dar numai 30 dintre ei sunt activi şi plătesc cotizaţie. "De trei ani am constituit Asociaţia Pensionarilor din ANP care se întâlneşte odată pe an pentru şedinţa aia anuală. Având în vedere că Vişinescu şi Ficior sunt membri ai acestei asociaţii au participat şi ei. Anul ăsta Vişinescu nu a venit, Ficior a venit. E vorba de o adunare care nu era festival, ci pur şi simplu o întrunire", spune Dan Sterian.

Şeful asociaţiei a precizat că la întâlnirea din acest an a participat şi actualul director al ANP. "Trebuie să vă spun că nu este o asociaţie a torţionarilor. Sunt mulţi membri ai asociaţiei care s-au pensionat recent şi nu au nici o treabă cu acea perioadă. Domnul director a participat la solicitarea noastră. A venit mai mult aşa să ne salute", spune Dan Sterian

El a povestit că aceste întâlniri sunt ţinute într-un local unde membrii asociaţiei servesc prânzul şi apoi discută problemele asociaţiei. Sterian spune că principala problemă a asociaţiei e este numărul mic de membri. "Avem puţini membri. Dacă am avea mai mulţi, am avea o cotizaţie mai mare. Am putea să ne implicăm în acţiuni caritabile", spune Dan Sterian.

"Pe Ficior l-am cunoscut în activitate. Era un comandant deosebit"

Despre comandantul Ficior, şeful asociaţiei de pensionari are cuvinte de laudă. Spune că l-a cunoscut în activitate. "L-am cunoscut în activitate. Era un comandant deosebit. E o surpriză pentru mine, nici nu ştiam că a fost la Periprava. Probabil a fost pentru scurt timp. Ce se spune despre el de fapt era vorba despre Moromete care împărăţit acolo până nu a mai suportat nici pământul", susţine Dan Sterian.

Cât despre acţiunea de demascare a torţionarilor, Dan Sterian nu o vede cu ochi buni. Spune că în opinia lui este o antepronunţare înainte de o sentinţă a judecătorilor. "Ce se întâmplă acum e o condamnare înainte de judecată. Eu sunt de părere că cei care şi-au depăşit atribuţiunile să fie condamnaţi. Poate s-a ordonat, dar nu erai obligat să faci atrocităţi. Orice student la drept poate să spună că asta nu e genocid. O să avem mai mulţi acuzaţi de genocid", a declarat şeful asociaţiei pensionarilor din ANP.

Ion Ficior este al doilea "călău comunist" pe numele căruia IICCMER a depus plângere la Parchetul General. Primul este Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, acuzat oficial de genocid.

IICCMER susţine că regimul de exterminare dictat de superiori şi pus în aplicare de colonelul Ficior a fost caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor şi îngrijirilor medicale, program infernal de muncă, pedepse draconice pentru aşa-zisele abateri de la regulament şi rata mare a deceselor.

Gândul în parteneriat cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a prezentat miercuri profilul complet al lui Ion Ficior, al doilea torţionar comunist identificat de autorităţi. Ficior, cel care a condus în perioada 1960-1963 lagărul de deţinuţi politici de la Periprava din Delta Dunării. Pe numele său IICCMER a depus o plângere penală pentru genocid. Documentele oficiale trimise la Parchetul General arată că sub mandatul lui Ficior în penitenciarul de la Periprava au murit 103 deţinuţi, iar mare parte dintre ei au murit de foame. Supravieţuitorii lui Ficior au declarat pentru gândul că la Periprava ar exista o groapă comună. Până acum nici o instituţie a statului nu a verificat aceste informaţii. IICCMER a deschis un şantier arheologic pentru a confirma existenţa acestei gropi comune.

Sursa: gandul.info

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *