In ultimele luni, cuvantul „criza” este pe buzele tuturor, indiferent ca stiu sau ba ce fel de mancare de peste e asta. Cert este ca actuala criza financiara globala, oricat ne-a asigurat conducerea ca nu ne va afecta, a reusit sa-i atinga binisor si pe moldoveni, devenind o adevarata „fantoma ce bantuie Europa”… Ce este, de fapt, criza, cum se manifesta in cazul concret al R. Moldova si cum sa supravietuim in conditiile ei?Sunt doar cateva dintre intrebarile la care vom incerca sa raspundem, in paginile TIMPULUI, cu ajutorul Clubului IDEA – o echipa de tineri care s-au oferit generos si fara onorarii (e criza si la noi) sa ne faca un „ghid practic de supravietuire”. Astazi, va propunem sa cititi primul material la aceasta tema.
Ghid de supravietuire in conditii de criza
Criza economica este o realitate tangibila: potrivit datelor Biroului National de Statistica (BNS), in primele patru luni ale anului curent industria a produs trei sferturi din ceea ce producea in ianuarie-aprilie ale anului precedent; exporturile au scazut cu 19%, importurile – cu 25%. Conform Bancii Nationale a Moldovei (BNM), si remitentele sunt in scadere: in trimestrul I al anului curent sistemul bancar a inregistrat transferuri din strainatate in valoare de 227 mln. USD – cu 43% mai putin decat in trimestrul precedent si cu 29% mai putin decat in trimestrul I 2008. Totodata, in trimestrul I al anului curent, numarul somerilor estimat de BNS a fost cu 23,5 mii mare decat in trimestrul respectiv al anului trecut, inregistrand o crestere de 35%. Mai mult ca atat, numarul somerilor aflati in evidenta Agentiei Nationale a Ocuparii Fortei de Munca (ANOFM) la finele lunii aprilie curent a fost de 35,8 mii persoane – dublu fata de cifra inregistrata la sfarsitul anului 2008.
Cum de s-a ajuns pana aici?
Orice s-ar spune, criza economica nu reprezinta un eveniment-surpriza. Inca in lunile noiembrie-decembrie ale anului trecut, observand ca economia mondiala intra in declin, am sesizat ca recesiunea respectiva va produce un impact profund asupra economiei nationale. Fondul Monetar International a revizuit in acel moment pronosticurile sale pentru cresterea economiei mondiale. Am avut noroc la acea vreme sa evitam criza financiara globala, care a „scuturat” intens sistemele financiare ale tarilor vecine. „Norocul”, daca putem sa ne exprimam astfel, s-a datorat faptului ca nu suntem integrati in sistemul financiar global: adica, bancile locale nu-si investesc activele peste hotare intr-un mod agresiv. De asemenea, am fost bine protejati de indicatori inalti de solvabilitate si lichidate. Totusi, spre deosebire de sistemul financiar, economia nationala este intr-o mare masura integrata in economia globala. RM reprezinta definitia economiei mici si deschise per se: comertul extern cu bunuri si servicii (8,1 mlrd. USD) reprezinta 149% din PIB in preturi comparabile (5,5 mlrd. USD), prin urmare, impactul recesiunii economice mondiale asupra economiei RM a fost unul inevitabil. Sa examinam cum anume scaderea PIB-ului in plan mondial se transforma in criza in Moldova.
Prima lovitura a revenit exporturilor. Faptul ca in tarile ce reprezinta piete de desfacere pentru bunurile si serviciile moldovenesti scade consumul se reflecta imediat in volume mai mici exportate de moldoveni. Aici este rational sa amintim de elasticitatea exporturilor: daca principalul produs exportat de moldoveni ar fi automobilele de lux, impactul ar fi fost unul si mai drastic. Dar sa nu ne consolam cu ideea ca nu avem uzine „General Motors” in Moldova. Primele pozitii de marfuri exportate de moldoveni in trimestrul I, 2008 – bauturile alcoolice si articolele de imbracaminte – au fost afectate profund de scaderea cererii de consum in exterior. In trimestrul I, 2009 exportul lor a fost cu 27% si, respectiv, cu 21% mai mic. Cea mai drastica scadere s-a realizat la categoria de export a cimentului (-85%) in legatura cu declinul sectorului constructiilor in plan regional.
Similar cu exporturile de marfuri a scazut drastic si cererea pentru munca moldovenilor aflati peste hotare. Respectiv, remitentele s-au micsorat in trimestrul I, 2009 fata de trimestrul I, 2008 cu 29%, ajungand sa constituie 227,08 milioane USD. Scaderea fata de trimestrul IV, 2008 a fost si mai brusca – 43%, desi trebuie sa tinem cont de existenta factorilor sezonieri. Totusi, daca admitem ca aceasta scadere de 29% se va mentine pana la sfarsitul anului, RM va avea cu jumatate de miliard de dolari mai putine intrari de valuta straina, ceea ce este semnificativ. Reiterez, acest lucru se intampla ca urmare a faptului ca, in tarile unde sunt angajati moldoveni, mai multe sectoare economice se afla in criza – in particular, cel al constructiilor – si munca lor e solicitata intr-o masura mai mica.Moldovenii intorsi in tara completeaza randurile somerilor. Am mentionat in preambulul acestui articol ca numarul somerilor inregistrati in primele patru luni din 2009 la ANOFM s-a dublat. Credem ca, date fiind aceste ritmuri, pana la finele anului rata somajului va constitui intre 9,1 si 11,6% din populatia activa.
Un impact drastic al scaderii remitentelor s-a produs asupra importurilor. Se stie ca remitentele reprezinta o parte importanta din veniturile disponibile pentru consum. Respectiv, exista o corelatie stransa intre volumul importurilor si volumul remitentelor. In cazul cand scaderea remitentelor este o chestiune probata, diminuarea importurilor se produce in mod firesc. Intrebarea fundamentala este daca acest lucru trebuie sa ne bucure ori sa ne intristeze. In conditii normale este bine ca importurile sa scada – asta ar veni sa confirme cresterea consumului de productie autohtona. La noi, in schimb, importurile scad in contextul diminuarii generale a consumului, ceea ce reprezinta un semnal negativ. Avem aici factori de influenta: 1) oamenii amana decizia de a consuma bunuri de folosinta indelungata; si 2) oamenii chiar nu au suficiente venituri disponibile pentru consum.O alta consecinta negativa a scaderii importurilor (dar si a consumului sui generis) este diminuarea incasarilor la buget. Asa cum sursa principala a veniturilor la Bugetul de stat sunt impozitele indirecte, in special TVA, este de asteptat ca acestea sa se diminueze semnificativ in conditiile scaderii consumului.
Exista iesire din situatie?
Intotdeauna exista iesire din situatie, insa nu intotdeauna solutiile aplicate sunt optimale. De exemplu, emigrarea fortei de munca incepand cu anul 2000 a fost o „iesire din situatie” pentru multi dintre moldovenii afectati de criza din 1998, precum si de lipsa perspectivelor economice din tara. Dar, aceasta iesire spontana din situatie ne-a creat un sir de probleme structurale si mai grave. In raport cu situatia la zi, regretam faptul ca politicile care se intentioneaza a fi puse in aplicare reprezinta o reactie post-factum la criza economica. Ne este imposibil sa calificam majorarea cotei TVA drept masura anticriza, fiindca aceasta, in mod evident, tinteste acoperirea gaurilor bugetare si nicidecum relansarea cresterii economice.
Inca in luna martie am discutat in cadrul Clubului IDEA despre necesitatea unui program de stimuli economici, propunand urmatoarea gama de politici:
Majorarea alocatiilor bugetare pentru sustinerea businessului mic si mijlociu. Prin aceasta actiune, guvernul ar urma sa garanteze imprumuturile bancare, sa cofinanteze implementarea standardelor internationale de calitate sau procurarea de utilaj, folosind canalele institutionale existente (ODIMM, Proiectul Matching Grants al Bancii Mondiale, Proiectul 2KR al Japoniei);
Acordarea unui ajutor material in valoare de 10.000 de lei fiecarui moldovean intors in patrie dupa aflarea la munca peste hotare, cu conditia ca acesti bani sa fie investiti in lansarea unei mici afaceri. Desigur, este necesar de a gandi detaliile unei scheme de acest gen intru evitarea riscurilor de delapidare a fondurilor respective.
Achitarea in locul angajatorului a 5% din fondul de salarizare in calitate de contributii obligatorii de asigurare sociala. Avantajul acestei masuri este impactul aproape imediat asupra cresterii economice. Mijloacele pe care agentul economic le-ar economisi urmau sa previna reducerile masive de locuri de munca si cresterea somajului, deoarece tariful contributiei angajatorului la Fondul Social se va diminua de la 23% la 18%. Un bonus al acestei actiuni ar fi testarea impactului diminuarii tarifelor la impozitele sociale asupra salariilor in plic. Este posibil ca, odata cu coborarea tarifului achitat de angajator, o parte din agentii economici sa legitimeze platile salariale astfel incat ulterior sa nu mai fie necesar de a reveni la rata de 23%.
Bineinteles, accentul principal in setul de politici propus ar urma sa revina „sponsorizarii” unei cote din contributiile de asigurari sociale in scopul ca acest ajutor sa se extinda asupra unui grup cat mai mare de agenti economici. Celelalte doua masuri au rolul de suport fiind, evident, limitate de capacitatea de absorbtie. Observati ca noi nu propuneam reducerea contributiei de asigurari sociale, ci plata unei cote din aceasta din bugetul de stat.
Intre panica si decizii rationale
Problema fundamentala – atat in luna martie, cat si in prezent – e cum sa finantam stimulii economici. Din pacate, costul inactiunii Guvernului creste pe zi ce trece, deoarece Bugetul devine din ce in ce mai fragil. Insa, am propus in martie si este valabil si acum: o parte din cheltuielile aferente programului de stimuli economici urmeaza a fi finantate din contul reducerii cheltuielilor neprioritare. Acest exercitiu este pe cat de dureros, pe atat de necesar. La o examinare atenta a Bugetului se pot gasi rezerve de circa 800 milioane lei si tot atata se poate adauga din contul majorarii deficitului bugetar. In primele patru luni ale anului veniturile curente la bugetul public national au fost cu 460 milioane lei mai mici decat cele planificate, prin urmare, spatiul de manevra fiscal pentru un program de stimuli economici devine din ce in ce mai ingust. Cum si era de asteptat, in conditiile scaderii importurilor, bugetul public national a „ratat” venituri din TVA aplicat asupra marfurilor importate in marime de 173 milioane lei. Din perspectiva acestor tendinte, singurul scenariu realist ar fi sustinerea veniturilor din TVA prin deprecierea graduala a monedei nationale. Deocamdata, insa, avem ceea ce avem.
Din pacate, adesea se trece cu vederea peste cel mai neplacut aspect al crizei, si anume, faptul ca, sub presiunea acestui val de noutati „proaste”, cetateanul de rand intra in panica: sa cumpere ori sa mai astepte? sa ceara o majorare de salariu ori sa taca chitic? sa converteasca toate economiile in euro ori sa le pastreze in lei? Sa retraga depozitul din banca? sa faca provizii pentru „zile negre” ori sa mai stranga cureaua? Odata intrat in panica, exista sanse mari ca deciziile luate in mod irational sa nu fie tocmai corecte, ba din contra – sa-l cufunde pe omul de rand in probleme tot mai mari. Si atunci, setul de probleme cu care se confrunta devine coplesitor: ce sa faca, daca a fost eliberat din serviciu? ce se intampla daca nu este in stare sa achite un credit? Si tot asa mai departe…
Cu luare aminte la cele expuse mai sus, intentionam sa revenim asupra subiectului propus cu o serie de recomandari practice adresate cetatenilor de rand afectati de criza. Concomitent, va oferim ocazia sa ne adresati intrebari pe clubul_idea@yahoo.com sau la adresa redactiei, pe care vom incerca sa le abordam fie on-line, fie in paginile ziarului TIMPUL.
Sorin Hadarca,
MBA, expert in macroeconomie,Clubul IDEA
Clubul Ideilor Economice Alternative (Clubul IDEA) reprezinta o echipa relativ noua de profesionisti, care isi pune ca scop crearea in RM a unei piete de idei.
Contextul aparitiei Clubului IDEA este lipsa unui sistem clar de apreciere a calitatii ideilor economice si sociale ce sunt lansate, precum si faptul ca nu exista un sistem clar de referinta privind persoanele ce genereaza aceste idei.
IDEA isi pune ca scop atat generarea de idei noi, cat si monitorizarea ideilor actuale pentru a stabili, conform unor criterii unice, calitatea si relevanta lor.
Clubul IDEA este apolitic, fiecare membru avand posibilitatea sa aiba propria optiune politica, care poate sau nu sa coincida cu cea a celorlalti membri ai Clubului. Inovatia noastra consta in faptul ca ideile noi sunt lansate in interiorul clubului, fiind „filtrate” conform unor criterii transparente: impartialitate, actualitate, originalitate, complexitate si aplicabilitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
