Timpul.md

Economie 11 Decembrie 2018 | 09:43

Cum se reduc decalajele de dezvoltare. Între viziunea optimistă și cea realistă

Într-un articol de opinii publicat la sfârșitul săptămânii trecute în Ziarul financiar, Cristian Socol, profesor și economist cu vederi de stânga, comentează momentele în care România a reușit să reducă decalajele față de economiile dezvoltate. Mai întâi, surprinde titlul articolului: „Economic și social, România trăiește cea mai bună perioadă din istoria ei”. Dincolo de titlul festivist, este discutabilă maniera în care economistul Cristian Socol prezintă argumentele care demonstrează viteza cu care economia românească reușește să reducă decalajele ce o despart de statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

Analiza pleacă de la lucrarea, cu adevărat specială, a profesorului Bogdan Murgescu, intitulată „România și Europa, acumularea decalajelor (1500-2010)”. Un tabel din lucrarea remarcabilă a profesorului Murgescu este adus ca argument pentru a arăta că România traversează o perioadă economică fastă. O spune chiar profesorul Bogdan Murgescu, pentru aceeași publicație financiară, atunci când afirmă că România a recuperat cel mai mult din decalajele economice față de Vest, în perioada anilor 2000-2018.

Doar că profesorul Cristian Socol completează, în stilul propriu, această analiză și vrea să demonstreze că din cei 18 ani de reducere a decalajelor cei mai productivi au fost cei sub guvernări social-democrate. Ceea ce este scos din context și nu ține cont de situația economică generală.

Recent, profesorul Bogdan Murgescu a realizat o interesantă prezentare, în cadrul unei conferințe organizată de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, intitulată cât se poate de sugestiv „Limitele modelului actual de recuperare a decalajelor și două priorități ale deceniului următor – capacitatea instituțională și capitalul uman”.

Iată câteva elemente ale analizei profesorului Murgescu. Datele anului trecut arată că România se află în următoarea situație: are 19,6 milioane de locuitori, ceea ce o plasează pe locul șapte în Uniunea Europeană, cu un PIB nominal de 187 miliarde de euro se află pe locul 17 în Uniunea Europeană, iar în raport de PIB pe cap de locuitor ocupă poziția a 27-a, adică penultimul loc. Indicele de dezvoltare umană plasează România pe ultimul loc în UE și pe poziția 52 din 189 de state, la nivel global. Veniturile bugetului de stat erau anul trecut de 30,5% din PIB, ceea ce înseamnă a 27-a performanță din Uniunea Europeană, dar cazul Irlandei care se află pe ultima poziție este mai special. Indicele Gini, care măsoară inegalitatea dintr-o societate, plasează România pe locul 20 în Uniunea Europeană. Acestea sunt datele care pot caracteriza economia și societatea românească.

Este evident că România a făcut progrese în perioada 2000-2017, o arată și analiza profesorului Bogdan Murgescu, însă decalajele rămân semnificative. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut în această perioadă de la 26% din media Uniunii Europene la 63%, cea mai mare creștere, după Lituania, realizată de statele foste socialiste. Dar, toate aceste state, cu excepția Bulgariei și a Croației, se află mai aproape de media europeană decât România.

Factorii de creștere a competitivității economiei românești sunt considerați, în analiza domnului Murgescu, apartenența la Uniunea Europeană, costul redus al forței de muncă, prezența companiilor multinaționale și rezervele de creștere a agriculturii. Dar studiul trece în revistă sursele de ineficiență și risc și anume veniturile bugetare reduse ca procentaj din PIB, cheltuirea ineficientă a banilor publici, riscul de derapaje bugetare, calitatea slabă a politicilor publice, puține investiții în infrastructură și subfinanțarea unor sectoare publice. Analiza se încheie cu două concluzii: trebuie gândite politici care să ducă la creșterea economică, pentru momentul în care avantajul costului forței de muncă va dispărea, și, totodată, trebuie implementate politici publice de întărire a capacității instituționale. Este, după cum se poate observa, o abordare realistă a momentului în care se află România.


Sursa: rfi.ro
autor: Constantin Rudniţchi 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus