Timpul.md

Actualitate 16 Ianuarie 2019 | 11:15

De ce 53% dintre ruși sunt de acord cu demisia guvernului?

 Potrivit datelor sondajului efectuat de „Levada – Ţentr”, 53% dintre cetăţenii Rusiei ar sprijini într-un fel sau altul demisia guvernului; 23% au declarat că ei sunt „pentru” demisia guvernului; alte 30% sunt „mai degrabă pentru” demisia acestuia. În secolul XXI, sondajul este efectuat deja pentru cea de-a şaptea oară, dar scepticismul exprimat nu a fost niciodată până acum atât de ferm în ceea ce priveşte cabinetul de miniştri al ţării. 38% fusese cel mai prost indicator înregistrat în ceea ce priveşte atitudinea faţă de guvern, scrie Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador.

Sociologii şi politologii sunt de părere că, în felul acesta, cetăţenii Rusiei îşi exprimă nemulţumirea nu în ceea ce-i priveşte pe unii miniştrii sau pe premierul Dmitri Medvedev, ci în ceea ce priveşte puterea în ansamblul ei, statul care a încălcat acordul secret încheiat cu societatea şi care a lansat nişte reforme nepopulare. Nu este deloc întâmplător nici faptul că şi ratingul preşedintelui Vladimir Putin a înregistrat o scădere în toamna anului trecut, comparativ cu indicii-record înregistraţi în primăvară.

După cum apreciază repondenţii sondajului efectuat de „Levada – Ţentr”, guvernul nu poate face faţă problemei creşterii preţurilor şi scăderii veniturilor populaţiei (aşa au răspuns 57% dintre repondenţi), nu le asigură oamenilor locuri de muncă (răspunsul dat de 46%), nu se preocupă de protecţia socială a populaţiei (43% dintre intervievaţi). Acestea sunt cele mai frecvente răspunsuri, ele fiind formulate în spiritul electoratului de stânga, care depinde de stat.

Pretenţiile legate de muncă sunt, se pare, cele mai interesante. Problema constă în faptul că preşedintele Putin subliniază de fiecare dată în luările sale de cuvânt publice că autorităţile luptă cu succes împotriva şomajului. De exemplu, în decursul marii conferinţe de presă anuale, desfăşurată în luna decembrie 2018, el a declarat că şomajul a atins, în 2017, minimul istoric – 5,2%, iar la sfârşitul anului 2018, acesta ar fi trebuit să scadă aproape complet, până la 4,8%. În unele dintre ţările Uniunii Europene, a remarcat liderul de la Kremlin, acest indice este de 15%.
Se pare că repondenţii sondajului efectuat de „Levada – Ţentr” au totuşi în vedere nu numai ocuparea de facto a forţei de muncă. Ei au nevoie de un loc de muncă bun. A supravieţui, a trăi de azi pe mâine deja nu mai reprezintă un standard, ştacheta s-a ridicat. Începând cu rodnicul an 2000, cetăţenii Rusiei au început să se obişnuiască şi s-au şi obişnuit cu o nouă calitate a vieţii.

Greşeala de calcul a autorităţilor este aceea că, în condiţiile unei evidente creşteri a nivelului de trai şi a consumului, ele nu au încercat să-i scape pe cetăţeni de obişnuinţa de a depinde de stat, de a aştepta de la el soluţionarea tuturor problemelor. Întrucât, nici chiar şomajului nu trebuie să ţină napărat de politica de stânga. În acest caz, sunt posibile două direcţii. Una este dacă cetăţeanul încearcă să obţină ca locurile de muncă să fie create pe seama bugetului; alta este dacă statul uşurează viaţa afacerilor private. În nişte condiţii normale, chiar şi întreprinzătorii vor crea deja locuri de muncă.

Sociologii nu precizează la care model al luptei statului împotriva şomajului se gândeau repondenţii. Puţin probabil ca ei să primeacă la aceaastă întrebare de la cei mai mulţi dintre repondenţi un răspuns clar, conştient. Dacă societatea înţelege aceste mecanisme, în ţară există, de regulă, şi un sistem politic dezvoltat, în care sunt reprezentate atât un model de stânga al soluţionării problemelor, cât şi unul liberal. În Rusia nu există aşa ceva. Puterea nu a dezvoltat concurenţa ideilor politico-economice. Ea a preferat să obţină voturile electoratului dependent. Când, bucurându-se de acest credit, puterea a decis să aplice reforme nepopulare, societatea şi-a dat seama destul de rapid că lucrurile nu stau aşa cum se înţelesese ea cu elita aflată la putere.

Electoratul rus de stânga nu va cere niciodată statului mai puţin sau nici chiar atât cât primea el până acum. Puterea şi-a săpat singură groapa atunci când a sporit obligaţiile sociale chiar într-o perioadă de criză sau de prognoze dificile. Pentru o vreme, electoratul poate fi convins să strângă cureaua sau să scadă standardele consumului sub pretextul unui pericol extern. Putin cam aşa a şi procedat. Însă, în ultimii ani, puterea îi convinge pe cetăţenii Rusiei de faptul că sancţiunile nu sunt un lucru îngrozitor, că Occidentul nu a reuşit să ne îngenuncheze, că noi ne dezvoltăm, iar el se teme de noi. Nu trebuie să ne uimească faptul că oamenii care votează în favoarea puterii deja nu mai consideră că este necesar să-şi strângă cureaua şi să rabde. Ei vor să simtă pe propria piele creşterea promisă; şi este de dorit ca acest lucru să se întâmple acum.

Sursa ng.ru 
Traducerea: Silvia Nicolau - g4media.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus