Practic, în dosarul „Revoluţia din 1989”, care a fost finalizat şi trimis instanţei după aproape 30 de ani, au fost deferiţi justiţiei pentru infracţiuni contra umanităţii doar trei inculpaţi – fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus. Anunţul finalizării anchetei a fost salutat de preşedintele Iohannis, care a vorbit de o restanţă majoră a Justiţiei române. „În demersul societăţii româneşti de cunoaştere şi asumare a trecutului, este fundamentală sancţionarea faptelor care au reprezentat un atac direct la adresa vieţii şi demnităţii umane în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989”, a transmis şeful statului.
Rechizitoriul întocmit de Secţia Parchetelor Militare are 12 volume şi 3280 de file. Acesta urmează să fie înaintat Curţii Supreme, împreună cu cele 3330 de volume ale dosarului cauzei. „Îmi cer scuze în numele Parchetului General pentru durata acestor cercetări”, a spus Augustin Lazăr luni.
Majoritatea probelor, administrate după 2016
Pentru întocmirea rechizitoriului Secţiei Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după 13 iunie 2016, dată la care judecătorul de cameră preliminară de la instanţa supremă a confirmat redeschiderea urmăririi penale. Peste 2000 din cele 3330 de volume au fost întocmite după decizia Curţii Supreme. După această dată au fost audiaţi principalii suspecţi, dar şi cele peste 4.000 de părţi vătămate sau urmaşi ai victimelor Revoluţiei din 1989. „Procurorii militari au obţinut prin ancheta desfăşurată probe noi, administrate, în principal, după data la care s-a confirmat redeschiderea urmăririi penale, iar în urma declasificării documente esenţiale, care au contribuit la cunoaşterea împrejurărilor comiterii faptelor şi la aflarea adevărului”, se arată în comunicatul Parchetului General.
„Finalizarea acestei anchete, la fel ca şi dosarul Mineriadei, era una din promisiunile din mandatul lui Augustin Lazăr. Este un final tardiv, cu un impact mult mai redus decât ar fi avut acum 20 de ani. Faptul că această anchetă este finalizată reprezintă un mesaj pozitiv, chiar dacă el vine într-un context electoral şi la finalul mandatului procurorului general. Decizia CEDO şi presiunea externă au fost factorul determinant în finalizarea ei, la care a contribuit şi faptul că, spre deosebire de anii anteriori, procurorii nu au mai fost supuşi presiunilor politice de a opri investigaţia”, este de părere istoricul şi analistul politic Stelian Tănase.
Asociaţia 21 Decembrie a fost cea care a depus prima plângere penală pentru crimele de la Revoluţie, actualul dosar fiind întocmit pe această plângere. „Atunci când dosarul a fost închis, tot noi am fost cei care am deschis acţiunea la CEDO. Aşteptăm să vedem decizia instanţei cu privire la legalitatea rechizitoriului, însă consider că este indecent ca în acest dosar să existe doar 3 inculpaţi”, a declarat Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie.
Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, puşi sub acuzare
Doar trei inculpaţi, Ion Iliescu, fostul vice prim-ministru Gelu Voican Voiculescu, şi fostul şef al Aviaţiei Militare, Iosif Rus, au fost trimişi în judecată. Cauza a fost clasată faţă de mai multe persoane, precum Silviu Brucan, generalii Victor Atanasie Stănculescu, Vasile Milea, Militaru Nicolae (foşti miniştii ai Apărării), Cico Dumitrescu, fost membru CFSN, Eftimescu Nicolae, fost şef al Direcţiei Operaţii din Marele Stat Major al Armatei şi Hortopan Ion, fost comandant al Comandamentului Infanterie şi Tancuri, care între timp au decedat. Faţă de fostul dictator, Nicolae Ceauşescu, Vlad Iulian, fost şef al Departamentului Securităţii Statului şi Postelnicu Tudor, fost ministru de interne, au fost decise clasări sub „autoritatea lucrului judecat”.
Petre Roman şi Teodor Brateş, clasare din lipsă de probe
După ce fostul prim-ministru Petre Roman şi fostul crainic al TVR, Teodor Brateş, care anunţa în acele zile sosirea teroriştilor, au fost audiaţi în aprilie anul trecut în calitate de suspecţi în acest dosar au scăpat de acuzaţii din lipsă de probe „concludente cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii”. În răspuns la anunţul Parchetului General, fostul premier a criticat legăturile cu fostul regim ale lui Augustin Lazăr. „Indiferent câtă dreptate face în final, în legătură cu morţii Revoluţiei şi această dreptate este aşteptată, fără îndoială, ea nu trebuia anunţată de un om care în momentul Revoluţiei nu era decât un servitor al celor mai negre ţinte ale regimului Ceauşescu", a declarat Petre Roman.
„Grupul (…) format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu (…) şi Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”
Armata şi-a dat mâna cu politicul pentru a se adăposti de o eventuală anchetă penală
Din anchetă reiese că „începând cu seară zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structura aflată in subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.”.
Mai mult, anchetatorii susţin că „psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989. Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat”.
În acest context, Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu „ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor”.
În ce-l priveşte pe Iosif Rus, procurorii susţin că în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni, emiţând ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. Nu mai puţin de 12 milioane de cartuşe s-au tras în total în decembrie 89.
Potrivit procurorilor, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Prin această înţelegere şefii armatei îşi asigurau impunitatea pentru tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, iar liderii C.F.S.N. aveau garantată preluării puterii politice, menţinerea la putere dar şi legitimarea în faţa poporului român.
https://m.adevarul.ro/
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
