Timpul.md

Economie 6 Martie 2016 | 09:30

De ce produsele moldovenești nu ajung în Uniunea Europeană

Odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, producătorilor moldoveni le-a fost oferită șansa de a-și prezenta produsele pe piața europeană, fiind scutiți de taxele de export. Însă, după doi ani de la implementarea Acordului de Asociere, observăm că producătorii din Moldova întâmpină dificultăți în exportarea mărfii.  

Analiștii Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) au realizat de curând o analiză care a arătat că, în 2015, Republica Moldova nu a valorificat pe deplin potențialul de export pe piața UE oferit de Acordul de Asociere. Chiar dacă avem cote avantajoase prevăzute în Acordul de Asociere, acestea nici pe departe nu sunt acoperite de producătorii autohtoni.

În primele nouă luni ale anului 2015, Moldova a exportat în UE 620 tone de mere proaspete în România, Cehia și Bulgaria, în timp ce cota de export este de 40 mii de tone. Strugurii de masă au fost exportați într-o cantitate de șase mii de tone, în timp ce cota de export a fost de zece mii de tone. Sunt produse care nu s-au exportat deloc. Printre acestea se află sucul de struguri, care are cota de cinci mii de tone. Agricultorii noștri sunt în continuare interesați să-și comercializeze marfa în țările CSI, după cum susțin ei înșiși.

„Nu suntem gata pentru UE”

Asociația Exportatorilor nu ne-a putut răspunde la întrebarea care sunt dificultățile pe care le întâmpină agricultorii în exportarea produselor pe piața europeană. „Acum nu pot să vă dau răspunsul dacă i-a împiedicat ceva, dar cred că nu suntem noi gata pentru UE. Mai mult facem export în România, Polonia, dar în alte țări nu prea”, susține Tatiana Ciobanu, reprezentantul asociației.

Ioana Melnic, un producător de mere care deține 45 de hectare în Jora de Jos, Criuleni, continuă să exporte merele în Federația Rusă. Producătoarea susține că pentru a exporta mere în Uniunea Europeană este mai dificil pentru că cerințele sunt mai exigente. „Știți cum, rușii mănâncă și mai bun, și mai rău. Europenii vor numai ce este mai bun, numai ce este calitativ. Noi, până la calitate, mai avem de lucru. Mai ales anul acesta, cum a fost secetă și noi nu avem irigare acolo”, afirmă producătoarea.

Un alt fermier din Criuleni, susține că prețurile în Uniune sunt mai joase și, din această cauză, fermierii locali sunt nevoiți să își caute alte piețe de desfacere. „De câțiva ani, exportăm mere în Emiratele Arabe Unite, ei ne iubesc foarte mult merele, dau un preț bun, dar și cer calitate”, susține Iurie Didenco. Bărbatul afirmă că a vândut o parte din marfa sa și pe piața CSI, nu și în Europa.

Avem laboratoare neacreditate

Mihail Negrescu, directorul interimar al Direcției controlul produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţi de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), susține că numărul de cote va crește atunci când producătorii moldoveni vor putea confirma calitatea acestora. „Laboratoarele noastre sunt doar acreditate la organizația de certificare națională, ceea ce nu este acceptat de cerințele pieței UE. Dacă se investește într-o acreditare din partea unor organisme cel puțin din România, Lituania sau Marea Britanie, atunci și credibilitatea investigațiilor sunt mult mai mari, dar asta costă bani”, susține reprezentantul direcției.

În ultimii ani, conform celor de la ANSA, producătorii au progresat la nivel de infrastructură pentru prelucrarea produselor agricole, dar aceasta nu este destul. Reprezentantul a declarat că lansarea laboratoarelor va fi o continuitate a acestui șir de acțiuni întreprinse pentru dezvoltarea agriculturii și facilitarea exporturilor. Totuși, Mihail Negrescu nu a putut să ne spună când vor putea fi lansate aceste laboratoare. Chiar dacă în țară există peste șase astfel de laboratoare, care sunt dotate cu echipament performant la nivelul celui european, faptul că metodele de certificare nu sunt acreditate pune piedici la garantarea calității produselor. „Lipsa fondurilor și a personalului calificat pentru a gestiona asemenea utilaje nu ne permite o cotă mai mare de export a fructelor noastre”, spune Mihail Negrescu.

UE oferă asistență bugetară

Iulian Groza, moderator de politici în domeniul integrării europene în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) susține că organele statului tărăgănează unele decizii în acest program. „Problema este că instituțiile statului motivând că nu au bani planificați în buget sau că banii respectivi nu sunt gestionați corect, susțin că nu reușesc să creeze condiții ca aceste laboratoare să funcționeze. Dar în Republica Moldova, orice reformă sau activitate, de regulă, se oprește în chestiuni financiare și nu mi se pare că este corect. Dacă există un angajament, un potențial care ne este oferit prin Acordul de Asociere le trebuie valorificat ori autoritățile în special cele competente, dar și Guvernul în general trebuie să ia în considerare acest lucru și să planifice în buget cheltuieli care sunt legate anume de aceste sectoare. Fiindcă fără laboratoare și fără certificarea banilor din păcate producătorii noștri nu vor putea să valorifice potențialul care ni-l oferă UE, mai ales că și UE oferă asistență direct bugetară Republicii Moldova și asistență financiară pentru a se conforma cu criteriile indicate în Acordul de Asociere.

Expertul ne-a atras atenția la un exemplu pozitiv în politicile de export – ce țin de sectorul vitivinicol. „După mai multe valuri de embargouri din 2006, când noi exportam pe piața rusă peste 70 la sută. După acțiunile întreprinse de UE, piața a fost liberalizată pentru vinurile noastre, s-au investit mulți bani pentru modernizarea sectorului vitivinicol prin programul „Filiera Vinului” care a permis la apariția noilor producători de vinuri”, susține expertul. În prezent, majoritatea vinului exportat este orientat spre piața UE. Un efect bun, a fost că și vinul local a devenit mult mai bun și nu doar în companiile mari.

Producătorii moldoveni pot exporta nelimitat în UE vin, miere de albine, miez de nucă, ouă praf şi caviar. În prezent, autoritățile duc tratative cu instituțiile UE pentru a obține dreptul de a exporta ouă de găină în stare proaspătă şi carne de pui. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus