Timpul.md

Editorial 20 Februarie 2018 | 07:40

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

Roșca continuă, în „Flux”-ul de vineri, linșarea mediatică a vârfurilor intelectualității de la Chișinău. După ce, ani la rând, Roşca i-a denigrat pe toți cei care i-au stat în cale, inclusiv pe regretatul Grigore Vieru, după ce în noiembrie trecut el s-a „ocupat” de Nicolae Dabija pentru că acesta candida la Parlamentul României, acum i-a venit rândul lui Ion Hadârcă, deoarece a îndrăznit să figureze pe o listă electorală pentru legislativul de la Chișinău. Nici pe mine, desigur, nu m-a trecut cu vederea, eu fiind dat pe mâna unui țigan „specialist în comunicarea politică”. Dar las acest subiect pentru altă zi și revin la Ion Hadârcă. Acesta este numit, ca la ușa cortului, după cum urmează: „nomenclaturist care a colaborat cu regimul sovietic de ocupație”, „lustruitor de funduri comuniste ce nu și-a încheiat grețoasa prezență în viața publică”, „stafie a vremurilor sovietice”, „trubadur al ocupanților, care ne-au schingiuit și deportat părinții și bunicii” și, ca tacâmul să fie întreg – „o pocitanie de om”, „UN PORC CU PRETENȚII DE DOMN”!

Stilul e omul! Recunoaștem deci și stilul, și omul care poartă numele Roșca, deci „materialul” e semnat de un nimeni al presei de la Chișinău, un individ fără personalitate umană și ziaristică, care poartă frumosul nume românesc Serioja Praporșcic și care răspunde doar la ordinul: Fas, Serioja! (La „personalitatea” acestui boț de slănină în continuă îngrășare, căruia la acești ani îi plutesc deja ochii în untură, voi reveni – cu greață, desigur – mai la vale, în contextul potrivit).

Fiți atenți: ziarul, ce publică aceste atacuri, aparține (sută la sută) unui politician care pretinde a fi lider de partid „creștin” și „democrat”, dar nu e decât milionar și vicepreședinte de Parlament – ambele obținute prin trădări și fraude de tot soiul. În același „Flux”, SeR(i)oșca îi numește „nemernici”, „provocatori” etc. pe prof. Al. Moșanu, pe I. Hadârcă, V. Nedelciuc, V. Matei și N. Dabija, iar pe M. Ghimpu – „analfabet”, „bătrânul și senilul cu primitivismu-i prost camuflat”. În această „ordine de idei”, cu un număr în urmă, și eu eram calificat ca „nomenclaturist” și chiar „președinte de organizație comunistă la Institutul de Lingvistică al Academiei” și care, evident am colaborat cu regimul sovietic de ocupație...
Toate aceste zoi nu ar merita nicio atenție din partea jurnaliștilor (ci numai a psihiatrilor), dacă nu ar exista un „dacă”. Este clar că lui Roșca i s-a subțiat electoratul și că, după ce a rămas fără voturile românilor, acum el votează voturile romilor, ucrainenilor și bulgarilor „creștin-democrați”. Dar e la fel de clar că doar cu aceștia nu mai sare el peste un prag atât de înalt, din care motiv mai speră la voturile românilor pe care i-a trădat în mod ticălos pe 4 aprilie 2005. Aceasta fiind situația, Roșca lovește cu cruzime în toți acei (jurnaliști, scriitori, politicieni) din „garda veche” care se mai bucură de încrederea electoratului românesc. De ce Roșca atacă anume această „gardă veche”? Răspunsul e unul singur: pentru că mizează pe voturile tinerei generații. Roșca știe că generația mai în vârstă îi cunoaște foarte bine slăvita lui biografie și nu-l va mai vota. Mesajul lui murdar e adresat tinerilor, celor pentru care în anii ‘80-‘90 ai secolului trecut sunt deja (doar) istorie. Anume sufletele acestora le vânează Roșca – tinerii, care s-au născut atunci, acum au 18, 19, 20 de ani și sunt numai bine de manipulat pentru a le fura voturile. Prin cunoscutele tehnici murdare în care Roșca e expert, tinerilor li se induce ideea falsă și perfidă că, chipurile, cei care azi „o fac pe anticomuniștii”, de fapt, au fost „colaboratori ai fostului regim”, iar acum sunt niște mutanți morali. Roșca știe că nu toți (tinerii) au timpul și pregătirea pentru a pătrunde în esența acestor acuzații.

Asistăm, de fapt, la un spectacol monstruos de manipulare continuă a conștiințelor celor tineri. Astfel, generațiile mai în vârstă sunt acuzate de „crima” de a se fi născut în timpul URSS, de parcă noi (subsemnatul, I. Hadârcă, V. Matei și toți ceilalți) am fi ales să ne naștem în URSS. Rezultă că, dacă te-ai născut în Uniunea Sovietică și ai mers la o școală sovietică, după care ai studiat la o facultate dintr-o universitate sovietică, dacă ai făcut parte dintr-o organizație politică sovietică (de octombrei, pionieri, comsomoliști sau de partid comunist, că alt partid pe atunci nu exista), înseamnă că ai colaborat cu regimul sovietic de ocupație!

Primitiv, ieftin și foarte mârșav. Roșca a ajuns să devină doar secretar de comsomol numai din cauza că s-a destrămat URSS. Dacă nu s-ar fi destrămat, la sigur ar fi ajuns prim-secretar al CC PCM! La fel și individul de Praporșcic a ajuns să fie numai simplu comsomolist – destrămarea URSS le-a stricat carierele.

Și în acea epocă lumea s-a comportat diferit. Unii au ajuns membri de partid din convingere, alții din oportunism. Unii au călcat pe cadavre de dragul carierei, alții s-au mulțumit cu un loc de muncă pentru a-și hrăni familia. Povestea (drama) e complicată și lungă. Personal, nu m-am bătut cu pumnul în piept că aș fi fost mare disident anticomunist. Nu am auzit aceasta nici din gura lui Hadârcă sau Moșanu. Am fost oameni obișnuiți, mutilați spiritual de regim, care au acceptat niște compromisuri și au intrat în comsomol? De ce nu a intrat dintr-odată în Frontul Popular? Dar de ce a intrat în comsomol Serioja de la Nisporeni?!

Fostul regim a mutilat sufletește milioane de oameni, i-a făcut să creadă sincer că URSS este bastionul păcii și că trăiesc în cea mai fericită și liberă țară din lume – prin aceasta a și fost criminal regimul sovietic. Când „perestroika” lui Gorbaciov ne-a deschis ochii, am realizat că ne-am născut și ne-am „educat” într-o închisoare. Și am rupt-o cu trecutul... Dar pe când URSS încă nu căzuse, când unii intrau mândri în rândurile comsomolului, eu „nomenclaturistul”, aveam deja la activ sute de articole de publicistică politică, de cultivare a limbii și sociolingvistică. Generația noastră (N. Mătcaș, I. Hadârcă, N. Dabija și atâția alții) a obținut Limba de stat cu citate din Lenin! Citiți minunatul eseu, care a făcut epocă, al maestrului V. Mândâcanu și veți găsi acolo citate din Lenin. Pentru un lingvist sau publicist, un citat din Lenin echivala cu o poezie despre Lenin pentru un poet. Prin aceasta noi am fost „nomenclaturiști” și „am colaborat cu regimul sovietic de ocupație”?

De altfel, actualul prieten al lui Roșca, Voronin, anume pe voturile victimelor fostului regim contează. Iar ticăloșenia lui Roșca în asta și constă: el nu-și atacă noii prieteni – antiromânii înverșunați Voronin, Kalin, Mișin și alții, care au fost piese de rezistență ale regimului sovietic -, dar pe acei care au contribuit, fiecare cum a înțeles și cum a putut, la despărțirea de acel trecut și la readucerea acasă a valorilor românești. După dispariția URSS fiecăruia i s-a dat o șansă – renunți la trecut sau rămâi ostaticul lui. Unii au renunțat, alții – nu – aceasta-i tragedia celor care ne-am format în URSS. Dar cei care au renunțat sunt astăzi victimele lui Roșca. Iar cei care au reinstalat comunismul în Basarabia sunt prietenii lui.
Regimul comunist de ocupație în Basarabia a fost reinstalat cu ajutorul lui Roșca. Prietenul lui Roșca, Voronin – pe care dugheana mediatică puturoasă a liderului pepecedist nu-l atinge – este capul acestui regim. Astfel, nu noi, cei care am rupt-o cu comunismul, ci Roșca și garsonii lui se fac vinovați de crima de a fi colaboratori ai regimului de ocupație comunist, susținut de Moscova. Roșca nu spune aceste lucruri tinerilor, de aceea trebuie să le-o spunem noi. Nu politicienii din opoziție Filat, Urecheanu, Ghimpu, A. Tănase, Chirtoacă ș. a., nu echipele de jurnaliști de la TIMPUL, „Jurnal de Chișinău”, „Literatura și Arta”, „Vocea Basarabiei” ș.a. sunt dușmanii libertății, democrației și românismului în R. Moldova, ci Voronin, Roșca și propagandiștii din presa lor. Anume ei vor figura mâine într-un dosar al comunismului postsovietic din Basarabia. Aceste adevăruri trebuie să le spunem tinerilor. Roșca are nevoie de comuniști la putere ca de aer, fiindcă dispariția comuniștilor de la putere înseamnă și amurgul carierei sale de politician murdar și corupt. Păduchii, ca să apară și să se înmulțească, au nevoie de murdărie. Roșca, ca să facă „politică” și averi are nevoie de comunism. O simetrie existențială perfectă! Și în numele acestui comunism Roșca, cosește totul ce-i stă în cale.
Niciun vot infractorului politic, Roșca, care a reinstalat împreună cu Voronin regimul de ocupație în Basarabia – acest lucru trebuie să-l spunem tinerilor.

Fragment din cartea „Blestemul de a fi”, 2009

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus