Timpul.md

Opinii & Editoriale 31 August 2017 | 05:30

De ce rușii au rupt Basarabia?

Istoria reprezintă ştiinţa politică aplicată, spun experţii, motiv pentru care este esenţial să privim în trecut pentru a înţelege prezentul şi mai ales viitorul.

Se vorbeşte astfel despre o Moldovă Mare ca proiect geopolitc, proiect care însă stârneşte zâmbete sau chiar simpatie pentru naivitatea unora, căci sunt şi unii creduli, nu numai rău intenţionaţi sau propagandişti, care se gândesc că aşa ceva ar putea fi posibil.

Subiectul Moldovei Mari nu este nou, însă a devenit mai vizibil după ce Vladimir Putin i-a oferit omologului său moldovean, Igor Dodon, o hartă realizată la sfârşitul secolului al XVIII-lea de către cartograful italian Bartolomeo Borghi.

La acel moment, Dodon oferea o declaraţie în care afirma astfel: „Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”. Bun, dar dacă privim acea hartă, vedem că ea încorpora teritorii precum Bucovina de Nord şi Bugeacul care acum se află în componenţa Ucrainei tocmai pentru că „Imperiul Rus” a decis să rupă în trei bucăţi Basarabia, lipsind-o de teritoriile sale din nord şi sud. Este uşor de înţeles că dacă mergem pe ideea preşedintelui moldovean asistăm la un fault logic.

Să facem astfel o scurtă recapitulare. Pe 28 iunie 1948, armata rusă anexează Basarabia împreună cu Bucovina de Nord şi Bugeacul, însă Stalin nu formează un stat unitar „moldovenesc”, ci din contră, rupe teritoriile în trei bucăţi, luând naştere astfel RSS Moldovenească, în actualele graniţe ale Republicii Moldova, în timp ce Bucovina de Nord şi Bugeacul merg către RSS Ucraineană.

Basarabia este ruptă din motive pragmatice, strategice, fiind efectul unei politici realiste pe care Moscova a dus-o dintotdeauna în interesul său propriu. Tocmai din aceste motive, inclusiv după perioada 1941-1944, în care România reobţine teritoriile pe care le pierde apoi la finalul războiului, ruşii păstrează Basarabia ruptă, situaţie rămasă neschimbată până în zilele noastre.

De ce nu vorbesc adepţii Moldovei Mari despre Cernăuţi sau despre Ismail, acum, în prezent? Evident, pentru că acest discurs nu este încurajat de la Moscova. Ruşii vorbesc despre o Malorusia, care să incorporeze Bugeacul, nicidecum de o alipire a acestuia la Republica Moldova. În cel mai rău caz se vorbeşte în presa rusă despre o Republică Autonomă a Bugeacului, dar nimic altceva.
Ori, cum pot vorbi promotorii Moldovei Mari despre acest proiect geopolitic în termeni reali?

Stalin a rupt Basarabia conştient că ceea ce reprezintă Republica Moldova de azi se va putea întoarce în componenţa teritorială a României, aşa că a decis ca zonele strategice importante să fie în administrarea Ucrainei, mult mai apropiată Moscovei. Dacă Ucraina va ieşi din sfera de influenţă rusă, sub o formă sau alta inclusiv aşa cum se întâmplă acum, există un plan B, precum cele amintite mai sus, nicidecum acapararea teritoriilor de către Chişinău.

Bugeacul reprezintă cea mai importantă zonă pentru ruşi, întrucât le conferă acces către gurile Dunării, un punct strategic în Marea Neagră. Mai apoi, Bucovina de Nord este un cap de pod pentru realizarea unei campanii militare de atac la adresa României prin care se poate încerca inclusiv pătrunderea în munţii Carpaţi, vitali pentru defensiva română. Abia la final, ca şi relevanţă, se regăseşte teritoriul dintre Prut şi Nistru, care reprezintă cel mult un tampon teritorial, dar cu o importanţă mult mai redusă, de care, în funcţie de dinamicele regionale, Rusia se poate delimita pentru că pierderea este realmente mică.

Nici atunci, şi nici acum strategia Rusiei pentru nordul şi sudul Basarabiei nu s-a schimbat. Deci, încă odată, cum este cu Moldova Mare?! Ce ar spune Ştefan cel Mare despre Cetatea Albă? Dar Cetatea Albă e în Ucraina, iar Ştefan cel Mare se află la Putna, în România.






 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus