CSI / Rusia

De ce se teme Putin de China?

Pus la colţ de Statele Unite şi Uniunea Europeană şi confruntându-se cu o relaţie nu tocmai avantajoasă cu China, Putin îşi răspândeşte emisari prin întreagă Asie încercând să încline balanţă în favoarea Moscovei.

Pakistan, India, Indonezia, Coreea de Nord – zonele în care conflictul din Ucraina nu aduce niciun râd de îngrijorare pe chipurile guvernanţilor – sunt teritorii în care Putin intră pe porţi larg deschise, arată o analiză Bloomberg.

Mutare strategică

Diligenţele diplomatice ale Moscovei dezvăluie o strategie duală a liderilor politici din capitală Rusiei.

Liniile principale ale acesteia se axează pe găsirea unor noi pieţe de desfacere, pe măsură ce prăbuşirea pieţei petrolului şi sancţiunile economice impuse de Occident au strivit economia rusă, dar şi pe diversificarea contactelor în afară legăturii menţinute cu China.

Putin, de altfel, se arată îngrijorat că în relaţia să cu preşedintele chinez, Xi Jinping, Beijingul are de profitat mult mai mult decât Moscova.

"Ruşii se arată îngrijoraţi de avantajele obţinute de chinezi în relaţia dintre cele două state, aşa că sunt şi foarte dornici de a stabili noi contacte şi a strânge legăturile diplomatice şi comerciale cu celelalte ţări puternice ale Asiei.

Criză din Ucraina i-a forţat să pivoteze către zona asiatică", arată Andrew Kuchins, directorul programului Rusia şi Eurasia din cadrul Centrului de Studii Strategice Internaţionale de la Washington.

În timp ce Moscova nu se poate dezice în totalitate de legăturile cu China, cel mai mare partener al sau în schimburile economice, din 2013 şi până în prezent, nevoia de a găsi alte pieţe în compensare pentru un eventual şoc chinezesc se vede în eforturile diplomatice făcute de Kremlin în ultimele luni.

India, Japonia, Coreea de Sud, Indonezia şi Pakistanul au intrat în itinerariul din ultima perioada al oficialilor de rang înalt ai Moscovei. "Rusia şi-a înteţit efortul de a se orienta către est şi ceea ce vede reprezintă un scenariu complicat. Există o încercare de a contrabalansa importantă Chinei. Toată lumea este îngrijorată de ritmul scăzut de creştere economică al Chinei şi, mai ales, de intenţiile Beijingului", afirmă şi W.P.S. Sidhu, asociat în cadrul Brookings India, New Delhi.

Cuibul chinezesc şi ouăle ruseşti

Campania asiatică al lui Putin este un mix de cooperare militară şi intensificare a schimburilor economice, ultimul punct având o baza foarte fragilă de pornire a discuţiilor.

Rusia figurează abia pe locul 14 în relaţiile economice întreţinute de grupul celor 10 membri ai Asociaţiei Naţiunilor din zona de Sud-Est a Asiei, nivelul schimburilor comerciale din 2013 atingând doar 19,9 miliarde de dolari.

Chiar şi în relaţia cu China, Moscova nu se poate mândri cu un rang de naţiune favorizată, fiind pe locul 9 în top în ceea ce priveşte nivelul schimburilor comerciale.

"Rusia are nevoie de o relaţie prioritară cu China, dar în acelaşi timp nu vrea să pună toate ‘ouăle găinii de aur’ în acel cuib.

De aceea, interesul actual al Kremlinului este de a strânge legăturile cu India şi Vietnamul, două ţări aflate în relaţii tensionate cu China, iar Japonia poate fi, la fel de bine, o altă opţiune a Moscovei", crede James Brown, specialist în istoria legăturilor politico-economice dintre Japonia şi Rusia al Universităţii Temple din Tokyo.

Un summit interesant

Interesul Rusiei pentru pieţele asiatice s-a manifestat, ce-i drept, cu ceva timp înaintea declanşării crizei ucrainene, în 2012, când oraşul Vladivostok a găzduit forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific. "Am dat o atenţie deosebită integrării Rusiei în zona economică a Pacificului. Ne-am dezvoltat treptat relaţiile cu India şi Vietnamul şi alte state din zona", sublinia secretarul de stat rus al Externelor, Grigori Karasin, în camera superioară a legislativului de la Moscova, într-un discurs din 26 ianuarie.

Acum Moscova urmează să devină centrul atenţiei, sărbătorirea a 70 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial pe frontul european urmând să fie celebrată în capitală Rusiei de mai mulţi şefi de stat din zona asiatică.

Au confirmat până acum prezenţa preşedintele chinez, Xi Jinping, liderul communist nord-coreean, Kim Jong-un, preşedintele Coreei de Sud, Park Geun Hye, precum şi premierul japonez, Shinzo Abe.

Pentru unii dintre aceştia va fi şi prima întâlnire oficială la care participa împreună, ceea ce poate fi interpretat că un succes diplomatic al Moscovei. Cât despre statutul de paria al Rusiei în Europa, partenerii asiatici nu par să se sinchisească prea mult.

Premierul indian Narendra Modi l-a asigurat pe Putin că India este împotriva sancţiunilor dictate de SUA şi UE, în timp ce oficialii din Malaezia au schimbat tonul discursului vizând doborârea avionului Malaysia Airlines deasupra Ucrainei, cerând un raport final al comisiei de anchetă.

Cooperare militară în Pacific

Cu frontul atlantic blocat de NATO, Rusia îşi intensifica acordurile de cooperare militară şi comerţul cu tehnică militară în bazinul pacific din zona Asiei. "Elitele politice ale statelor asiatice, că şi populaţia de altfel, nu se raportează la Rusia în contextul crizei din Ucraina. Rusia îşi caută alternative strategice, că urmare a deteriorării relaţiilor cu naţiunile occidentale", consideră Alexei Muraviev, un specialist în istoria militară a Rusiei de la Universitatea Curtin din Perth, Australia.

O căutare care a generat un adevărat tur de forţă al ministrului rus al Apărării, Serghei Shoigu, în zona asiatică. În noiembrie, după o prima întâlnire cu omologul sau chinez, Chang Wanquan, Shoigu a pus la punct calendarul exerciţiilor forţelor navale comune în Pacific şi Mediterana.

Următoarea oprire a fost Islamabad, unde, la doar 5 luni de la ridicarea embargoului privind vânzarea de arme către Pakistan, Shoigu a şi bifat un acord de cooperare militară, primul dintre Rusia şi Pakistan.

Shoigu este şi primul ministru al Apărării care efectuează o vizită oficială în Pakistan după prăbuşirea URSS.

Pasaj de acces prin Vietnam

Cu ministrul rus al Apărării prins în negocierile purtate la Beijing şi Islamabad, Putin nu a ratat ocazia de a-l avea că oaspete, la Soci, pe secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, Nguyen Phu Trong.

Acesta a semnat fără prea multe fasoane actul care permite accesul navelor ruseşti prin apele teritoriale vietnameze până în portul strategic Cam Ranh.

Acordul va permite Rusiei să-şi continue în linişte exploatarea rezervelor de petrol şi gaze din Vietnam prin OAO Gazprom, iritând în acelaşi timp şi Beijingul, care a încercat să deschidă câteva platforme petroliere în apropierea ţărmurilor Vietnamului întreţinând astfel tensiunile dintre cele două state.

Rusia are deja un contract de furnizare de tehnică militară, inclusiv submarine, cu Vietnamul, iar în prezent asigura consultanţă tehnică pentru realizarea unei centrale nucleare.

Putin a fost şi artizanul reluării relaţiilor strânse cu India, după discuţiile cu premierul indian Modi, cele două părţi convenind că Rusia să livreze armament, petrol şi reactoare nucleare. Rusia s-a angajat să livreze şi submarine nucleare Indiei, pentru a contrabalansa influenţă militară a Chinei în Oceanul Indian. Primul submarin nuclear rusesc cumpărat de indieni a costat un miliard de dolari, contractul datând din 2012.

O replică la NATO

În zona Pacificului, Putin speră că, prin atragerea Indiei în Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, să creioneze o replică a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, slăbind în acelaşi timp şi forţă Chinei în acest proiect. Alte ţări participante sunt Tadjikistan, Kazahstan, Kirghistan şi Uzbekistan. O încununare a politicii duse ar fi atragerea Japoniei de partea Moscovei.

Pare o misiune aproape imposibilă, în condiţiile în care japonezii reprezintă aliaţii tradiţionali ai Statelor Unite în zona Asiei şi un stat care s-a raliat la politică de impunere a sancţiunilor economice pentru Rusia.

Dar să nu uităm că SUA a preferat să nu se implice în tranşarea chestiunii dreptului apelor teritoriale dintre China şi Japonia, una care menţine nivelul de tensiune dintre Tokyo şi Beijing la cote înalte.

Conform experţilor de la centrul de Studii Strategice Internaţionale din Washington, momentul actual îi este propice lui Putin pentru a relua relaţiile strânse cu oficialii de la Tokyo.

De altfel, premierul Shinzo Abe a precizat în faţă parlamentului, săptămâna trecută, că îşi doreşte că Puţin să viziteze Japonia în acest an, pentru a intensifica schimburile economice şi a tranşă dispută teritorială pe Insulele Kurile, care a blocat semnarea oricărui acord de pace între Moscova şi Tokyo din 1945.

"Semnalul din partea japoneză este clar: ‘Aşteptăm să reglaţi chestiunea din Ucraina şi apoi putem trece la afaceri!’", crede Matthew Sussex, şeful catedrei de Politică şi Relaţii Internaţionale a Universităţii Tasmania.

Mai mult decât poate Rusia

Ambiţiile lui Putin de a se menţine în prima sfera de influenţă la nivel global par totuşi mai mari decât ce poate duce Rusia în acest moment sau cel puţin asta cred analiştii occidentali, care consideră că armamentul rusesc nu este cu nimic superior celui deţinut deja de state precum China, India, Japonia sau Statele Unite.

În schimb, Rusiei îi lipseşte puterea de a da garanţii de securitate în stilul în care Statele Unite şi NATO reuşesc să o facă. "Coreea de Sud sau Japonia vor privi mai mult către Statele Unite înainte de a lua o decizie radicală în ceea ce priveşte politică lor militară", consideră Robin Niblett, directorul Chatham House.

De altfel, jocul duplicitar pe care Putin îl joacă cu Beijingul s-ar putea să-i coste destul de mult pe ruşi.

Până la intensificarea relaţiilor cu India şi Vietnamul, Rusia era beneficiara unui acord de livrare a gazelor naturale către China în valoare de 400 de miliarde de dolari.

Acum acesta pare blocat, iar exporturile de combustibil către Japonia, Coreeea de Sud sau India nu s-au intensificat. "Pur şi simplu, Rusia nu are forţă economică de a susţine o prezenţa constanţa în pieţele Asiei", trage linie Brad Williams, specialist al Universităţii din Hong Kong în relaţii economice pe zona Asiei de Est.

sursa: business24.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *