Pentru ţările care au acordat drept de azil unui număr mare de refugiaţi ajunşi pe teritoriul lor răsplată ar putea fi semnificativă dacă aceştia se vor dovedi la fel de întreprinzători că alţi refugiaţi din trecut, observă reporterii CNN Money.
Aventurieri şi antreprenori
În rândul miliardarilor occidentali de astăzi poţi găsi personaje care au intrat în viaţă purtând pe umăr acceaşi bocceluţa de refugiat, demonstrând apoi talente deosebite în diverse industrii de succes.
Naţiunile care adopta refugiaţi, în mare parte tineri, pot beneficia de succesul pe care unii dintre aceştia îl vor înregistra în câţiva ani, sunt de părere unii dintre economişti. "Imigranţii care îşi asumă riscuri imense pentru a întreprinde această călătorie se dovedesc de obicei persoane cu un spirit antreprenorial mult mai ridicat decât populaţia locală.
Ei pot trezi la viaţă economiile anchilozate", consideră Holger Schmieding, economistul şef al băncii Berenger.
Poveşti de succes
George Soros este unul dintre cei mai cunoscuţi refugiaţi care a fugit de prigoană comunistă. În 1947, după ce scăpase regimului horthyst-nazist din Ungaria, tânărul Soros şi-a făcut bagajul şi plecat spre Londra.
Ulterior s-a stabilit în Statele Unite unde şi-a creat un adevărat imperiu financiar.
Fondul de risc deschis de Soros în 1960 s-a remarcat prin specularea slăbiciunilor lirei sterline, fapt care în 3 decenii i-a adus fostului refugiat o avere de un miliard de dolari.
Frank Lowy, un octogenar care figurează printre cei mai bogaţi oameni de afaceri ai Australiei, a venit în 1952 în patria să adoptivă, fugind din Cehoslovacia.
Este co-fondator al imperiului comercial Westfield Group şi una din figurile proeminente ale mediului de afaceri din această regiune.
George Weidenfeld, membru al parlamentului britanic şi proprietar al imperiului editorial Weidenfeld & Nicolson, a ajuns în Regatul Unit în 1938 fugind în ultima clipă dintr-o Austrie care urmă să fie ocupată de nazişti.
Weidenfeld este şi unul dintre filantropii care au iniţiat un fond de ajutorare pentru instalarea în Europa a 2000 de familii de refugiaţi din Siria şi Irak.
Co-fondatorul Google, Sergey Brin a ajuns în Statele Unite în 1970, fiind fiul unei familii de imigfranti fugită din Rusia sovietică.
Alături de partenerul sau, Larry Page, Brin a dezvoltat imperiul Google, averea să fiind estimată acum la 30 de miliarde de dolari.
Un alt exemplu din epoca recentă a fenomenului migraţionist este Jan Koum, care s-a născut în Ucraina, dar a reuşit să găsească, împreună cu părinţii săi, o cale de a ajunge, în 1990, în Statele Unite.
Copilăria şi adolescenţă i-au fost marcate de o sărăcie lucie, însă, în 2009, Koum a dat lovitură din poziţia de co-fondator WhatsApp, o platforma de mesagerie care a fost cumpărată în 2014 cu 19 miliarde de dolari de către Facebook.
sursa: cnn.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
