Timpul.md

Actualitate 16 Februarie 2018 | 17:08

DEFICIENŢELE CADASTRĂRII: O țara sărăcită cu zeci de milioane, populată de cetăţeni rămaşi pe drumuri

Lucrările de înregistrare a bunurilor imobile în anii 1998-2010 au avut loc cu abateri extrem de grave de la cadrul legal-normativ,a constatat Curtea de Conturi. 

Curtea de Conturi a examinat în ședința din 13 februarie Raportul auditului conformității cu tematica „Plenitudinea identificării, înregistrării și cadastrării bunurilor imobile întru asigurarea integrității patrimoniului public și surselor de venituri bugetare”. Scopul auditului a fost de a evalua conformitatea evidenței înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Însă neregulile depistate în cadrul auditului i-a lăsat uluiţi, probabil, şi pe specialiştii Curţii…

Proprietarii a 32,5% din terenurile R. Moldova nu sunt stabiliţi

În contextul acțiunilor de audit întreprinse, au fost identificate punctele slabe, care au generat impedimente semnificative în realizarea procesului de evidență, cadastrare, raportare și gestiune eficientă a bunurilor imobile, care, se referă la: monitorizarea insuficientă din partea Guvernului a mersului realizării Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile și nealocarea resurselor financiare suficiente. Lucrările de înregistrare a bunurilor imobile, în anii 1998-2010, au avut loc cu mari abateri de la cadrul legal-normativ, fapt constatat în Rapoartele anterioare ale Curții de Conturi. De exemplu, la 1 ianuarie 2017, din 30,45 mii km2 a teritoriului R. Moldova (fără localitățile din est), în Registrul bunurilor imobile erau identificate terenuri cu suprafața de doar 20,56 mii km2. De unde rezultă că 32,5% din terenurile țării nu sunt identificate în natură și nu este stabilit proprietarul lor. Conform explicațiilor prezentate de administrația publică locală (APL), una dintre cauzele acestei situații sunt tarifele exagerate pentru înregistrarea primară a bunurilor imobile.

Modul existent de identificare și înregistrare a bunurilor imobile, efectuat în dependență de tipul sau proprietarul bunului imobil, a dus la utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare și private, și solicită continuu alocarea de alți bani din buget pentru delimitarea şi înregistrarea primară. Totodată, calitatea datelor din Registrul bunurilor imobile este afectată de lipsa unei monitorizări din partea APL.

Numai în Chișinău nu sunt evaluate circa 4000 de bunuri imobile

Curtea de Conturi a depistat și numeroase alte carențe în procesul de cadastrare. Astfel, deficiențele cadastrării au influențat direct procesul de evaluare a bunurilor imobile. Numai în Chișinău nu sunt evaluate 38236 bunuri, pierderile bugetului din neimpozitarea acestora constituie anual circa 7,6 mln lei. Sau, în loc să fie asigurată finalizarea evaluării în scopuri fiscale a bunurilor imobile, în 2016, bunurile imobile deja evaluate au fost reevaluate, cheltuielile pentru aceasta fiind de 10 ori mai mari decât majorarea anuală a impozitului. Totodată, impozitarea bunurilor imobile prin intermediul SIA „Cadastrul Fiscal” este vulnerabilă, sistemul generând mai multe erori, cum ar fi neincluderea bunurilor în impozitare, dublarea impozitării pentru același bun, calcularea greșită a impozitelor etc..

La rândul său, Serviciul Fiscal de Stat și APL nu au asigurat ca deficiențele din Registrul Bunurilor Imobile ce nu permit impozitarea bunurilor să fie corectate de către IS Cadastru. Prin urmare, doar în Chișinău, la 1 ianuarie 2017, existau 25959 bunuri cu valoare evaluată de 8272,3 mln lei, care nu au fost impozitate, pierderile bugetului fiind de 8,2 mln lei anual. În prezent lipsește și o bază de date a bunurilor imobile care ar permite APL verificarea corectitudinii impozitării tuturor bunurilor imobile indiferent de proprietarii acestora.

Cum ne pierdem casele și terenurile cu ajutorul statului

Auditorii au atras atenția și asupra faptului că atitudinea permisivă a APL față de ocuparea abuzivă a terenurilor cu ulterioara efectuare a construcțiilor pe acestea și darea lor în exploatare cu acordul APL, în loc de demolarea construcțiilor și eliberarea terenurilor, duce în final la pierderea drepturilor de proprietate publică sau la privatizarea neregulamentară a terenurilor la preț normativ. Această situație este favorizată de APL prin eliberarea certificatelor de urbanism sau autorizațiilor de efectuare a construcțiilor unor persoane ce nu au acceptul expres al proprietarului de teren de a permite efectuarea acestor construcții, precum și de IS Cadastru care înregistrează drepturile asupra acestor clădiri în lipsa acceptului proprietarului terenului.

O altă metodă conștientă de prejudiciere a bugetului este acordarea în arendă a terenurilor pentru efectuarea construcțiilor, în special, al blocurilor locative, pe un termen de obicei până la zece ani, deși după finalizarea acestui termen proprietarul terenului nu-l va mai putea folosi după destinația inițială. În cazul construcției blocurilor locative, după vânzarea tuturor apartamentelor, arendatorul nu prelungește termenul de arendă a terenului și nici nu-l procură la preț normativ. Din contră, conform cadrului legal, acest teren urmează a fi transmis gratuit în proprietatea Asociației de Coproprietari în Condominiu, se arată în Raportul Curții de Conturi.

În afară de aceasta, potrivit auditorilor, APL nu a asigurat darea transparentă în locațiune a proprietății publice în bază de concurs/licitație (inclusiv după expirarea contractelor de locațiune), prin ce au fost diminuate esențial veniturile bugetare posibile, ceea ce ulterior a determinat și privatizarea netransparentă a acestora.

S-a făcut observată și necorespunderea prevederilor legale privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului cu situația actuală existentă pe piață, care determină calcularea plății de arendă și a prețului de vânzare a terenurilor aferente semnificativ diminuat față de prețurile existente pe piață. De asemenea, APC și APL n-au elaborat un mecanism care ar reglementa regimul, particularitățile și criteriile de atribuire a terenurilor pentru construcția caselor de locuit familiilor nou-formate. În consecinţă, a fost posibilă acordarea fără plată a terenurilor beneficiarilor care anterior au deținut spațiu locativ, dar l-au vândut.

Recomandările precedente ale Curții au fost ignorate

O altă problemă, depistată de Curtea de Conturi, este neasigurarea prezenței reprezentantului APL la recepția tuturor tipurilor de construcții și instalațiilor aferente, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, ceea ce nu asigură informarea APL privind darea în exploatare a bunului imobil. Respectiv, nu se asigură impozitarea și contracararea construcțiilor neautorizate pe terenuri publice.

În acest sens, pare destul de stranie ignorarea sau implementarea necorespunzătoare a recomandărilor precedentelor misiuni ale Curții de Conturi, precum și nefuncționalitățile instituționale ale APC și APL, care constituie un cumul de factori generatori de nereguli aferente administrării patrimoniului public per total.

Probele de audit au fost colectate în cadrul Agenției Relații Funciare și Cadastru (ARFC); Agenției Proprietății Publice (APP); ÎS „Cadastru” (actualmente Agenția Servicii Publice), precum și a UAT Chișinău, Bălți, Cahul, Dubăsari, Criuleni, Hâncești, Orhei, Rezina, Edineț, Soroca. De asemenea, au fost acumulate informații de la Ministerul Finanțelor (Trezoreria de Stat) și Serviciul Fiscal de Stat.  

TIMPUL.MD

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus