Timpul.md

Actualitate 20 Februarie 2018 | 08:03

Demnitatea, Dodon și fundația

Demnitatea e o virtute care poate fi transmisă drept moștenire spirituală de la străbuni sau, în unele cazuri, se educă și se formează în timpul vieții. 

Conform DEX-ului, demnitatea înseamnă: 1) a fi demn, atitudine demnă; autoritate morală, prestigiu; măreție. 2) Funcție sau însărcinare înaltă, în stat, rang.

Încercând să pun în evidență relația dintre demnitate, ca prestigiu, și demnitate, ca funcție înaltă în stat, am ajuns tot la „prîșîdintele” nostru legendar, I. Dodon. Nu pot fără el, fiind cetățeancă a statului R. Moldova, dar nici el nu poate fără mine, căci mă conduce mai mult de un an pe „calea fericirii absolute”.

„Prîșîdintele” nostru e ilar. Când îți apare în față, el te face să râzi cu lacrimi sau să-ți dorești să dispari, să nu-i mai vezi fizionomia. Din lipsă de demnitate, el vrea să ne ducă de funie în Uniunea Vamală. Din lipsă de demnitate, își trimite cetățenii la munci silnice în Rusia. Cel mai important pentru el e ca bieții oameni să trimită bani de acolo, ca să poată trăi bine familia prezidențială. Tot din insuficiență de demnitate, Dodon a declanșat Anul Marelui Ștefan, fără a se consulta cu alți istorici, în afară de V. Stepaniuc. Și n-a făcut-o pur și simplu, ci ca pe o ripostă împotriva Centenarului Unirii.

Iar din cauza că demnitatea nu face parte din personalitatea domnului Dodon, suferim noi, simplii cetățeni. Interesant cine îl susține pe acest „prîșîdinte” în afară de ortacii săi socialiști, dacă până și comuniștii, în cuibul cărora s-a clocit acest pui de cuc, nu mai au cuvinte bune despre el.
Chiar și fostul său șef, Vladimir Voronin, a declarat la TV, cu fața senină și plin de ironie, că Dodon n-are demnitate. Se referea la reparația edificiului Președinției, de care se vor ocupa turcii, după cum se lăuda Dodon. De ce anume turcii, împotriva cărora Ștefan cel Mare și Sfânt a luptat până la moarte? La această întrebare, comunistul-șef a răspuns franc: „El n-are demnitate și nici n-a avut!”. Probabil, știe Voronin ce spune, cunoscându-și „elevul” sârguincios și lucitor.

Din aceeași lipsă de onestitate și demnitate, „prîșîdintele” și-a croit pentru nevastă-sa, Galina, fundația „Din suflet”. Mai bine i-ar zice „De suflet”, adică de pomană, căci asta face Dodon și „femeia lui”, vorba lui Voronin. De unde ia bani Galina pentru a umbla pe ulițele gloduroase ale satelor, purtând după ea jucării și câte ceva de-ale gurii?

Această Galină apare aproape în fiecare seară la ecran. Ba e la Călărași, ba e la Hârjăuca, ba în sud, ba în nord. Galina n-are astâmpăr și, spre mirarea noastră, este întâmpinată cu prosoape, pâine și sare. Ieșind din Jeep, plină de importanță, Galina se uită-n stânga, apoi în dreapta, ca să vadă dacă e filmată, și numai după aceasta sărută pâinea și o gustă... Din păcate, nu toți oamenii înțeleg că „Din suflet” nu înseamnă mai mult decât campanie electorală pentru șeful socialiștilor din Basarabia.

Înainte, numai mitropolitul sau episcopul erau întâlniți cu atâta onoare, dar vremurile s-au schimbat. A venit epoca lipsei de demnitate, căreia minciuna și falsul i-au luat locul.

Alexandra Tănase

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus