Timpul.md

Actualitate 26 August 2019 | 16:41

Deputatul Iurie Reniță:,, Trebuie să recunoaștem că mulți dintre noi nu avem încă o suficientă pregătire parlamentară”

 Deputatul Iurie Reniță a oferit  astăzi un amplu interviu bloggeriței Olga Bejan-Leva. Chiar dacă blogul pentru care a fost oferit acest interviu este puțin mai puțin cunoscut, afirmațiile Deputatului Iurie Reniță riscă să dinamiteze liniște și pacea din interiorul coaliției PSRM-ACUM. TIMPUL vă prezintă mai jos principale teze politice ale dlui Deputat Iurie Reniță.

Deciziile în cadrul blocului ACUM sunt adoptate democratic, urmare unor discuții îndelungate și în controversă

În majoritatea cazurilor, deciziile în cadrul blocului ACUM sunt adoptate urmare unor discuții îndelungate și în controversă, dar aceasta este formula cea mai democratică. Nu aș susține integral remarca Dvs. că sunt atât de nereușite. Deciziile luate în cadrul dezbaterilor libere au avut repercusiuni benefice pentru intreaga societate, în context reoferindu-mă la decapitarea conducerii mai multor instituții ale statului care serveau cu o docilitate repulsivă vechiul regim al lui Plahotniuc.

După ani de batjocură și dezmăț general, cetățenii sunt îndreptățiți să ceară reforme rapide, de substanță și radicale. Toate deciziile cu impact pozitiv au avut, per-ansamblu, girul întregii echipe a blocului ACUM. Suntem într-o conjunctură politică prea vulnerabilă, marcată de neîncredere și suspiciuni justificate. E important ca toate deciziile să fie adoptate și asumate de toți deputații blocului.

Nu pot accepta cazurile când, doar de dragul menținerii echipei, se produc lucruri reprobabile

Trebuie să recunoaștem că mulți dintre noi nu avem încă o suficientă pregătire parlamentară și administrativă, de aceea, în unele cazuri, suntem într-o defensivă evidentă în comparație cu socialiștii lui Dodon sau democrații lui Plahotniuc. Pentru a edifica o echipă puternică și credibilă relațiile din blocul ACUM trebuie să se bazeze pe încredere și respect. Concomitent, nu pot accepta cazurile când, doar de dragul menținerii echipei, se produc lucruri reprobabile, de aceea, după mine, este de o mie de ori mai corect și important să le prevenim, să le stopăm și să le combatem vehement (chiar cu riscul de a fi blamat de colegi) decât să le acceptăm orbește. Am mai avut cazuri similare în trecutul nu prea îndepărtat.

În actuală componentă a blocului ACUM avem și o importantă prezență a societății civile – tocmai 5 persoane, din care fac și eu parte. Nu cred că aș fi departe de adevăr afirmând că anume din acest grup (neafiliat partinic) vin multe sugestii și propuneri critice pe un subiect sau altul, rămânând a fi o voce aparte în cadrul blocului.

Am primit asigurări că vom avea o majoritate favorabilă la Curtea Constituțională, doar dacă votăm ambele candidaturi – Manole și Țurcan

Toți cei care l-am votat, fără vreo diferență purtăm răspundere pentru Vladimir Țurcanu. În egală măsură purtăm răspundere pentru acest eșec lamentabil, pe care, cu profund regret, nu am fost în stare să-l anticipăm. Îmi asum și eu acest regretabil fiasco, dar nu înainte de a deschide o paranteză din ajunul votului, fără a mă justifica. Eram 3-4 deputați indeciși până în ultima clipă, dacă vom vota candidatul socialist, Vladimir Țurcan. În cadrul unei micro-ședințe ad-hoc am fost asigurați că vom avea o majoritate favorabilă la Curtea Constituțională, doar dacă votăm ambele candidaturi – Manole și Țurcan. În aceste circumstanțe, am acceptat propunerea respectivă.

,, Nu am avut suficientă pregătire și intuiție parlamentară pentru a anticipa repercusiunile reale ale votului.”.

Eram siguri că la Curtea Constituțională va exista o majoritate favorabilă, iar viitorul președinte va fi o persoană neafiliată partinic. Intervenția mea publică a fost o reacție firească la un caz extraordinar, în care speranțele și strădaniile noastre s-au ruinat imediat.

Dodon minte că nu face geopolitică

Același sentiment de rușine, dar și de decepție, le-am trăit și zilele acestea. Cum altfel pot fi tratate solicitările lui Dodon către americani de a «recunoaște pe plan internațional neutralitatea permanentă a Republicii Moldova», dar cu trupe militare rusești pe teritoriul nostru! Și aceasta vine de la persoana care declară zilnic, sus și tare, că noi nu trebuie să facem geopolitică, ci să ne preocupăm exclusiv de «bunăstarea poporului».

Panourile cu imaginea lui fericită, care au împânzit Chișinăul și întregul teritoriu al Republicii Moldova, pretinzând că el este unicul exponent al Independenței și «statalității» Moldovei. Nu mai există cetățenii, poporul, nu mai există nici primul parlament care a declarat Independența, nu mai avem nici guvern, nici actualul parlament, nu mai există nici istoria adevărată a Țării Moldovei; la noi doar Dodon întruchipează «statalitatea»! Dar cât de sfidătoare sunt acțiunile cu ocazia zilei de 24 august, cu «eliberarea» și cu «Marele Război pentru Apărarea Patriei lui...Dodon»?! În asemenea cazuri, dincolo de sentimentul de rușine, persistă și cel de revoltă deplin justificată.

Dodon ar trebui să citească fiecare dimineață Fișa de Post a președintelui Republicii Moldova

De parcă n-am fi o republică parlamentară, în care rolul principal, conform Constituției, îi revine parlamentului și guvernului ! I-aș sugera șefului statului să-i oblige pe numeroșii săi consilieri ca în fiecare dimineață să-i citească, la «volanta matinală», Fișa de Post a președintelui Republicii Moldova. Poate ar fi cazul să o facă consilierul Chicu, expert în toate domeniile, care activ s-a manifestat inclusiv prin intervenția bădărănesca în adresa ex-președintelui Băsescu.

Am rămas «profund impresionat» de Dodon, care ne informează public când vor avea loc următoarele alegeri locale, cum și în ce mod trebuie să fie organizate, care trebuie să fie preocuparea deputaților, când va fi ridicat mandatul deputaților, când va veni procurorul în parlament, când și cum găgăuzii trebuie să voteze, când și cum guvernul trebuie să activeze, care taxe sunt necesare, ce evenimente istorice trebuie să le sărbătorim și care sunt cele periculoase pentru «statalitatea» noastră etc., de parcă n-ar mai exista nici parlament și nici guvern!

Nu Dodon este persoana care trebuie să-mi dea nota de apreciere, ci alegătorii mei!

Din recentele lui declarații rezultă că și eu ar trebui să-i mulțumesc pentru că «m-a făcut» președinte al Comisiei de Politică Externă și Integrare Europeană, chiar dacă, în opinia lui, nu meritam! Același Dodon mi-a mai făcut o «favoare» cu vreo 2 ani în urmă, când a semnat decretul de revocare a mea din funcția de Ambasador în Belgia, Luxemburg și la NATO.

«Înțelegerea Politică Temporară», semnată de blocul ACUM și PSRM, nu prevedea asemenea lucruri, de aceea este imperativ necesar de a le stopa.

Pentru a fi sincer și a «face dreptate» situației menționate de Dstră, voi spune tranșant: ambele sunt! Nu voi accepta substituirea unui fost regim oligarhic cu unul pretins democratic și popular. Tentațiile sunt mari, iar tentativele de a prelua inițiativa și domeniile cele mai importante și strategice ale statului sunt mult prea evidente. «Înțelegerea Politică Temporară», semnată de blocul ACUM și PSRM, nu prevedea asemenea lucruri, de aceea este imperativ necesar de a le stopa.

Despre necesitatea semnării unui nou Acord de colaborare între blocul ACUM și socialiști.

De ce ar trebui să ne grăbim cu un nou document de colaborare de vreme ce pe actualul nu l-am finalizat încă? Doar pentru a profita de situația politică curentă și de a beneficia de dividende politice în ajunul alegerilor locale? După mine, e o tactică periculoasă, din care noi, cei de la ACUM, vom ieși foarte șifonați. Totodată, nu agreez incorporarea în eventualul nou document a unui compartiment despre comportamentul actualei majorități parlamentare (ACUM și PSRM) în campania electorală pentru alegerile locale.

La MAEIE este necesară o salubrizare de substanță și nu doar una «parfumată»!

Sunt foarte îngrijorat, chiar nemulțumit, de ceea ce se produce în domeniul securității statului (în parlament nu am votat niciun document la acest capitol), de asemenea, de lentoarea reformelor de substanță la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, de menținerea vechilor cadre compromise atât din corpul diplomatic cât și cel administrativ-tehnic. MAEIE a fost foarte mult contaminat în ultimii ani de factorii politici și partinici, de aceea e necesară o salubrizare de substanță și nu doar una «parfumată»!

Rușii doresc transistrizarea Republicii Moldova

Mesaj pe care rușii vor să transmită cu vizita lui Serghei Șoigu la Chișinău, este unul foarte simplu chiar și pentru studenții de la anul I Relații Internaționale sau Politologie: «Transnistrizarea» Republicii Moldova, adică federalizarea ei. L-ați văzut recent și pe ministrul lor de Externe, Lavrov, cum resuscitează cadavrul planului Kozak. Rușii valorifică plenar vulnerabilitățile noastre politice curente și promovează, în stilul lor tradițional, federalizarea, care-i susținută și de către Igor Dodon.

Lui Dodon i s-a permis mult prea multe în domeniul politicii externe

Este indubitabil că lui Dodon i s-a permis mult prea multe în domeniul politicii externe încă de vechea guvernare, iar în prezent el nu mai ține cont absolut de nimic, nici de faptul că parlamentul și guvernul sunt structurile statului abilitate să elaboreze, să aprobe și să implementeze obiectivele strategice ale politicii noastre externe. El le ignoră în mod intenționat, profitând de conjunctura politică curentă și de lipsa unor reacții consecvente și foarte clare din partea noastră.

Pe Șoigu l-am fi așteptat nu doar cu ocazia «eliberării», ci cu mult mai devreme ca să-și retragă armata care se află ilegal pe teritoriul nostru. L-am fi așteptat dacă venea să pună în aplicare Rezoluția ONU privind retragerea armatei ruse din Republica Moldova, altfel vizita lui este un gest sfidător și de divizare a societății moldovenești, susținut de unele forțe politice de la noi, pe care le cunoaștem foarte bine. Prezența lui Șoigu mai are și o conotație regională și internațională, la care n-aș dori să mă refer acum, deoarece am avea nevoie de un interviu suplimentar.


Interviul integral poate fi citi pe http://helgablog.com/

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus