Timpul.md

Actualitate 20 Decembrie 2017 | 08:21

Despre uniformele școlare…

În timpul regimului sovietic, fiecare elev era obligat să vină la școală îmbrăcat în uniformă școlară şi cu steluță de octombrel, cu cravată de pionier sau insignă de comsomolist. Depindea de vârsta elevului.  

A venit libertatea. A venit independența. A venit suveranitatea. Toate astea au fost ca o avalanșă peste capul nostru. Se vorbea că-n SUA, elevii (liceenii) veneau la școală în hainele pe care și le doreau, adică formă liberă. Şi noi, chiar şi acum, după 26 de ani de independență, vrem să fim ca americanii. Dar în realitate școala noastră (de toate nivelurile) este mereu trecută prin ciur, fiind bulversată de cele mai multe ori de către guvernanţi. Cel mai tare din parcare se dă parlamentul și guvernul, iar președinția este mereu contra.

În ultimele zile, diverși activiști, profesori, directori de instituții sunt implicați în dezbateri despre vestimentația elevilor (de toate nivelurile). De fapt, consiliile pedagogice de la unele licee au hotărât de mult să lanseze proiectul uniformelor școlare. N-au făcut mare eveniment din aceasta și l-au realizat. Dacă se întâmplă să te afli la pauză sau dimineața pe culoare sau în clasele acestor şcoli, ți se umple inima de bucuria demnității, transmisă de acești școlari, care se simte că merg la școală, nu la discotecă sau la piață. În acelaşi timp, în alte instituții, vezi fetițe de clasa a VII-a – a VIII-a, care se îmbracă deocheat, cu haine care în niciun fel nu te duc la gândul că aici se face carte.

Despre uniformele școlare s-a mai scris, poate că se va mai scrie, dar realizarea acestui proiect necesar rămâne în aer. Aici nu avem nevoie de referendumuri sau dezbateri de lungă durată, ci e necesar pur și simplu de explicat elevilor că această schimbare nu-i va leza pe cei bogați, ci dimpotrivă, va face dreptate și celor mai puțin avuți. Pentru că elevii, chiar și cei mai mari, nu-s modele, ci învățăcei și ei au venit la școală pentru a primi educație, cultură și cunoștințe.

Pe unii liceeni îi poți vedea cu barbă, cercei, păr prea lung, iar pe colegele lor - cu decolteu și bijuterii extravagante etc. La lecții, aceștia n-au timp să se gândească la ceea ce li se explică, dar se urmăresc unul pe altul: cine ce brand de haină are, ce inel sau lanț, pantofi sau fustă poartă, dacă are pantalon cu găuri sau fără…

Bietul profesor este neputincios în fața acestor ispite, la care îi sunt supuși discipolii. Nu mai zic de telefoanele mobile, care de care mai moderne, sofisticate și pline de opțiuni. Toate, luate la un loc, duc la rezultatele pe care le avem la BAC. Nici Ministerul Educației, nici directorii de instituții, nici părinții n-au încercat să schimbe lucrurile, iar bietul profesor rămâne unul la unul cu 30-35 de elevi, cărora trebuie să le dea carte și să-i educe în condiții incerte. În ultimul timp, se acordă o mare importanță reparațiilor „moderne”, cu gresie sau laminat podelele, geamuri termopan sau uși din plastic. Dar ce folos? Elevii de azi, îmbrăcați ca la prezentările de modă, au oricum alte gânduri decât cele legate de literatură națională sau universală, de chimie sau biologie, de matematică sau fizică.

Uniformele școlare, desigur, nu vor rezolva toate problemele sistemului educațional de la noi. Cel puțin, dacă s-ar face uniforme deosebite pentru clasele primare, gimnaziale sau liceale, am putea determina cam în ce clasă sunt unii copii. Dar și mai important e faptul că uniformele vor da un oarecare grad de egalitate între elevii cu părinți bogați și săraci.

Uniformele școlare creează eleganță, care impune demnitate și decență.

Uniformele nu uniformizează, ci educă, mai ales că fiecare instituție poate pleda pentru anumite modele, culori sau stofe.
Chiar dacă, pentru început, uniformele ar putea să-i întristeze pe unii și să-i bucure pe alții, rezultatul se va simți doar peste un anumit timp. Și va fi unul benefic. Cred!

Un editorial de: Alexandra Tănase 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus