Timpul.md

Timpul Liber 9 Februarie 2020 | 23:41

Dicționar de nume: DRAGALINA

Numele Dragalina are la bază vechea temă slavă drag-, cu sensul de „iubit, drag”, de la care în limba română s-a creat o numeroasă familie de cuvinte: drag, drăguţ, drăgălaş, drăgăstos, dragoste, a se îndrăgosti, îndrăgostit, a îndrăgi etc. şi provincialisme ca dragna (iubire).

La vechii slavi erau frecvente numele compuse cu tema drag-: Dragoliub, Dragomir, Dragoslav etc., obişnuite şi astăzi mai ales la sârbi şi croaţi. Tema Drag- este întâlnită în numeroase compuse şi derivate împrumutate de la popoarele slave vecine, dar şi în creaţii proprii limbii române, datorită frecvenţei temei drag- în vocabularul românesc, cu sensul bine cunoscut de toţi vorbitorii. Având o mare frecvenţă în trecut, numele respective au fost atestate în documentele Ţării Româneşti şi ale Moldovei, începând cu sec. al XIV-lea: Drag (voievod de Maramureş (1368-1398), fiul lui Sas-Vodă, Drag, boier, martor în sfatul domnesc din Moldova la 1451, Dragomir (cel mai frecvent, atestat începând cu a. 1383 şi până la a. 1500 apar nu mai puţin de 32 de persoane cu numele Dragomir), Dragul (în documentele moldoveneşti, de la 1414 până la 1617, sunt atestate 11 persoane cu numele Dragul), Dragoslav, Drăghici, Dragol, Dragoe, Dragotă, Drăguş, Drăguşin, Dragole, Draguta, Draga, Dragan, Dragalina şi Drăgălina, Draghiţa, Dragna, Dragoman, Dragostin, Drăgălaşa (atestat şi în s. Buiucani, ţin. Lăpuşna, la 1610), Drăgălin, Drăgaia, Drăgaica, Dragoş, Drăguşana, Drăguna, Drăguţa etc. Cu timpul, prenumele acestea au trecut în nume de familie, în toponime, unele au dispărut, iar altele au rămas în folclor, fiind legate de anumite tradiţii, obiceiuri, sărbători populare (Drăgaica, Dragobete). Draga şi Drăgălina se întâlnesc în cântecele populare culese de Vasile Alecsandri: „Dragă, Drăgălină, floare de grădină…”. Astăzi sunt repuse în circulaţie numai câteva prenume din cele enumerate mai sus: Drăguţa, Drăgălina, Drăgălin, Dragomir şi Dragoş, la care s-au adăugat două creaţii noi, moderne, Drăgostiţa şi Dragomirela. Prenumele Dragoş este azi la modă, evocând personalitatea lui Dragoş-Vodă, „descălecător de ţară” şi domn al Moldovei (1351-1353). Prenumele Dragoş a fost foarte frecvent în sec. al XV-lea, purtat de personalităţi în funcţie de staroste, sulger, vătav, comis, vornic, jude, pârcălab de Neamţ, pârcălab de Roman.

Numele de familie Dragalina a provenit de la prenumele feminin Dragalina, atestat în documentele moldoveneşti cu forma slavă intactă (ca în bulgară) Dragalina, la 1508: Dragalina, fiica Nastei, stăpână în Dragoteşti pe Lohan; la 1528: Dragalina, fiica lui Eremie; la 1546: Dragalina, fiica lui Fedor, ţin. Neamţ. Fiindcă tema drag- a fost frecventă în română, în vocabularul comun şi în onomastică, s-au produs acomodări fonetice: Dragan – Drăgan, Dráguş – Drăguş, Draghici – Drăghici şi Dragalina – Drăgălina. Prenumele cu forma Drăgălina este frecvent atestat în documentele moldoveneşti. Între anii 1489 şi 1624 apar 18 persoane cu prenumele Drăgălina, în unele cazuri fiind indicată în paranteze şi forma Dragalina, dovadă că sunt identice, dar se deosebesc numai prin pronunţie: Drăgălina (Dragalina) din Poiana pe Siret, la 1497; Drăgălina (Dragalina) din Epureni, ţin. Iaşi, la 1610.

Dacă ne referim la numele de familie provenite de la prenume, majoritatea acestora au provenit de la prenumele tatălui, de la patronime. Dar există şi nume provenite de la prenumele mamei, de la matronime. Când capul familiei, al gospodăriei, al moşiei, tatăl, lipsea, actul domnesc de proprietate era adresat mamei, ea devenind deţinătoare a dreptului de proprietate. Atunci fiii şi nepoţii îşi luau, în loc de patronim, numele mamei, devenit astfel un matronim cu valoare juridică, obligatoriu pentru urmaşi, fiindcă prin el se afirma şi se legitima dreptul de copărtaş la moştenirea mamei. Astfel au apărut matronimele care, cu timpul, au trecut în nume de familie. La început, matronimele aveau formă de genitiv. Unele din ele au păstrat această formă şi ca nume de familie (Achirei, Achiţei, Agafiţei, Aioanei, Airinei, Aleancăi, Amariei, Apachiţei etc., etc.). În alte cazuri acestea şi altele de felul acesta, trecând prin mai multe etape de omitere a articolului şi a dezinenţelor de genitiv, s-au stabilit ca nume de familie prin simplul prenume feminin: Chira, Chiţa, Gafiţa, Leanca, Pachiţa, Parasca etc., etc., inclusiv Dragalina.

Azi, în republică, cu numele Dragalina sunt înscrise numai 8 persoane, dovadă că rădăcinile acestui neam sunt în Ţară, fiindcă în Dicţionarul numelor de familie româneşti de I. Iordan este inclus numele de familie Dragalina. Majoritatea numelor de familie cu tema Drag-, analizate mai sus, s-au păstrat prin tradiţie şi circulă azi în republică. Cu numele Dragu sunt înscrise 128 de persoane, cu numele Dragoş – 36, cu numele Dragomir – 1014, Dragotă – 5, Dragalin – 211, Drăgălin – 59, Drăgan – 254, Drăganu – 32, Dragan – 2869, Drăghici – 13, Drăgoi – 5, Draguş – 70, Drăguş – 36, Drăguţă – 85 şi Drăguţanu – 25.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus